Particularități ale unui text poetic

Subiectul III presupune redactarea unui eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu.

„Luceafărul” este cea mai cunoscută și populară operă eminesciană, publicată pentru prima dată în anul 1883, în Almanahul Societății Literare „România Jună”. Mulți dintre criticii literari români consideră că „Luceafărul” este capodopera lui Mihai Eminescu, întrucât complexitatea ei este impresionantă, de la tematică și până la limbaj și mijloace stilistice.

Titlul operei denumește ceea ce pare a fi cea mai strălucitoare stea de pe bolta cerească (de fapt, numele popular al planetei Venus). Simbolul luceafărului ilustrează crezul filosofic eminescian, conform căruia ființa umană este sortită pe vecie la lupta fără speranță pentru depășirea propriei condiții. Concluzia pe care cititorul trebuie să o extragă din text este aceea că singura șansă de împlinire a omului, în acord cu propria natură, este acceptarea condiției sale și existența în conformitate cu aceasta.

Poezia este o compoziție clasică, formată din 98 de catrene structurate în patru tablouri care se desfășoară pe două planuri: cosmic și terestru, și, se dezvoltă relații de de opoziție: terestru/ cosmic, real/ ireal, sus/ jos. În text există un amestec de specii și genuri literare, fiind vorba despre un poem filosofic ce înglobează atât elemente epice, cât și lirice.

Atât prin tema principală, cât și prin limbaj, mijloace artistice și motive literare, „Luceafărul” este un poem romantic, care abordează problematici esențiale privind existența umană. Întâlnim,...