Versuri

La steaua de Mihai Eminescu

La steaua care-a răsărit 
E-o cale-atît de lungă, 
Că mii de ani i-au trebuit 
Luminii să ne-ajungă. 

Poate de mult s-a stins în drum 
În depărtări albastre, 
Iar raza ei abia acum 
Luci vederii noastre. 

Icoana stelei ce-a murit 
Încet pe cer se suie; 
Era pe cînd nu s-a zărit, 
Azi o vedem și nu e. 

Tot astfel cînd al nostru dor 
Pieri în noapte-adîncă, 
Lumina stinsului amor 
Ne urmărește încă.