Rezumat

Mihai Eminescu a fost unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române. El este cel mai mare poet român, însă creația sa literară cuprinde și proză: nuvele filosofice sau basme. Printre acestea se numără basmul în proză „Finul lui Dumnezeu”.

Subiectul basmului debutează ca o povestire în ramă, cu vocea naratorului care precizează sursa povestirii ce urmează a fi relatate. În povestire este vorba despre fiul unor oameni săraci pe care, neavând cine să-l boteze, l-a botezat Dumnezeu, băiatul fiind numit astfel, Finul-lui-Dumnezeu. Mama acestuia a mai născut după el o fată, care, după ce a crescut, se îngrijea de a-i duce fratelui său mâncare pe câmp. Ea a fost văzută de către un zmeu care și-a pus în gând să o răpească. Cu toate că fratele său, Finul-lui-Dumnezeu, și-a dat seama de intenția zmeului și i-a spus surorii sale să meargă cu mâncarea pe brazda făcută de el, zmeul a fost mai isteț. A făcut el o altă brazdă, astfel încât fata să meargă direct...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in