Comentariu pe strofe

Epigonii Comentariu pe strofe

Pentru a reuși să deslușești în totalitate semnificația versurilor poeziei Epigonii de Mihai Eminescu, profesorii noștri de limba și literatura română au redactat materialul Epigonii - Comentariu pe strofe. Acest eseu te va ajuta să înțelegi ce a vrut să transmită autorul și care este viziunea lui. Totodată, vei înțelege care este ideea eminesciană despre poezie și concepția lui Eminescu asupra rolului poetului și al poeziei în cadrul evoluției spirituale a umanității.

„Astfel, încă de la primul vers, se observă admirația declarată a poetului față de înaintași, evocați  prin metafora «zilele de-aur a scripturilor române». Eminescu elogiază talentul poeților predecesori, recunoscător pentru capacitatea lor de a inventa un limbaj liric adecvat operelor literare, comparând melodicitatea exprimării acestora cu un fagure de miere. Epitetele precum «visări dulci și senine», «dulci și mândre primăveri» , «verzi dumbrăvi cu filomele» sugerează o sanctificare, precum și o idealizare a vremurilor amintite de Eminescu.

Următoarele două strofe elogiază valoarea unor precursori pre-pașoptiști («Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară,/ Cantemir croind la planuri din cuţite şi pahară»). Se observă o ușoară exagerare conștientă, motivată de faptul că, la vremea lor, aceștia au pregătit drumul creației literare a scriitorilor consacrați de la 1848. În cea de-a treia strofă începe deja anticiparea lumii prezente, net inferioare, printr-un început de satiră ce utilizează elemente din fabulele lui Alecu Donici («Unde-i boul lui cuminte,/ unde-i vulpea diplomată?»).”

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in