Rezumat

Poezia „Dintre sute de catarge”, de Mihai Eminescu, a fost publicată pentru prima dată în anul 1902, în revista „Sămănătorul”. Având drept motiv literar central fortuna labilis (soartă schimbătoare), textul reprezintă meditația eului liric asupra temei inevitabilității împlinirii destinului nostru. Aceasta dă naștere sentimentului de zădărnicie, care marchează profund perspectiva umană asupra sensului propriei existențe.

Tema operei este reprezentată de inevitabilitatea împlinirii destinului tuturor ființelor vii, în ciuda modalităților prin care acestea încearcă să-și guverneze propria existență. Motivul literar central al poeziei, fortuna labilis, vorbește despre deșertăciunea ce caracterizează încercările oamenilor de a controla destinul. Acest proces are loc prin intermediul dorințelor, al viselor și al speranțelor pe care, în mod inevitabil, ni le construim de-a lungul vieții. 

Textul cuprinde patru strofe a câte patru versuri fiecare (catrene), primele două reprezentând interogații retorice, iar ultimele constituind posibil…

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in