Economie rurală - Economie urbană în România. Diaspora și exilul românesc

Economia românească în perioada interbelică

Marea Unire de la 1918 a dus la creșterea suprafeței teritoriale a României:

  • suprafața arabilă a crescut de la 6, 6 milioane ha la 14,6 milioane ha.
  • suprafața silvică a crescut de la 2, 5 milioane ha la 7,3 milioane ha.

România a pătruns în secolul al XX-lea ca o țară preponderent agrară, cu multe probleme restante de rezolvat în acest domeniu:

  • în anul 1921, aproximativ un milion de familii de ţărani deţineau 46,7% din terenul arabil al ţării
  • 42,5% din suprafața cultivabilă aparținea unui număr de doar 171 de mari proprietari.

În perioada interbelică România dispune de numeroase bogății naturale, dar și de o forță de muncă, ambele putând contribui la dezvoltarea economică accelerată. Țara se confrunta însă cu problema integrării reale a provinciilor sale, iar valorificarea resurselor sale naturale depindea:

  • de consolidarea capitalului autohton
  • de atragerea capitalului străin.

Alături de climatul politic intern, o importanță deosebită avea și evoluția e...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in