Trăsături

Capodoperă a literaturii noastre, romanul „Moromeţii” reprezintă una dintre creațiile de vârf ale prozei româneşti, cea mai s…

...


1. Formula estetică

„Moromeţii” este un roman postbelic, obiectiv, realist, cu tematică tradiţională;…

...

2. Structura

Romanul „Moromeții” scris de Marin Preda în cele două volume (volumul I în 1955 și volumul II în 1967), cele două părţi formează o unitate prin titlu, tematică şi personaje;…

...

3. Tema generală

Tema este specifică ambelor volume și este constituită de sat şi ţăran, în contextul trecerii timpului și a contextului istoric. Ea are o notă individuală, surprinzând pierderea iluziilor personajului central în ceea ce priveşte trăinicia proprietăţii ţărăneşti individuale şi libertatea morală a omului în luptă cu fatalităţile istoriei;…

...

4. Titlul

Dde la „Moromete” la „Moromeţii” e drumul de la individ la familie şi, prin sugestia generalizării, la ţăranul român din perioada interbelică. Destinul familiei Moromete devine, așadar, destinul unei societăți întregi, de tip rural, supusă procesului de colectivizare;…

...

5. Geneza romanului

Pentru construirea universului ficţiunii, Marin Preda foloseşte datele acumulate în memoria propriei copilării, în satul Siliştea-Gum…

...

6. Perspectiva narativă

Naratorul obiectiv este completat de intermediari, personaje-reflector (I - Ilie Moromete, II - Nicu…

...

7. Structura - părţi/capitole

Primul volum este constituit din trei părţi, având câte 29, 18, respectiv 28 de capitole. Fiecare parte începe cu o scenă memorabilă: cina, prispa şi secerişu…

...

8. Planurile narative

Planul central, în jurul căruia se coagulează acţiunea, este cel al lui Ilie Moromete şi al f…

...

9. Relaţia incipit-final

Incipitul este specific romanelor realiste, deoarece prezintă cu exactitate locul, timpul şi personajele: „În Câmpia Dunării, cu câţiva ani înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, la începutul verii”. Fraza cu care începe romanul plasează cititorul într-un timp şi spaţiu condus de legi bine ştiute, căci timpul avea „se pare, nesfârşită răbdare”, iar viaţa se desfăşura „fără conflicte mari”.

Raportul dintre incipit şi final evidenţiază drumul însingurării lui Moromete: în incipit, eroul e înconjurat de familie, ceea ce-i conferă un anumit statut, în timp ce în final e singur şi retras (nu mai iese la drum), cu aerul celui doborât de o lume incoprehensibilă.

Exponentul lumii satului este Ilie Moromete, ţăranul absolut care se consideră centrul universului și are o atitudine de di…

...

10. Secvenţe narative

  • scena cinei - anticipează evoluţia relaţiilor din familie; aici însă nu este vorba numai de posibile conflicte, ci de o ierarhie bine stabilită în cadrul familiei, unde tatăl ocupă locul cel mai înalt de pe pragul camerei, în timp ce copiii sunt grupaţi în funcţie de căsătoria din care provin, cel mai mic neavând însă un loc bine stabilit. Ili…

...

11. Conflictul

  • Relaţiile din cadrul familiilor ţărăneşti sunt de cele mai multe ori conflictuale, determinate de dorinţa părinţilor de a deţine supremaţia sau a copiilor, de a li se oferi ce li se cuvine. Aşa se explică existenţa discuţiilor permanente dintre tată şi fii, la care adaugă alte confl…

...

12. Personajele (prezentare generală)

Romanul „Moromeţii” aduce o notă originală în ceea ce privește personajele care participă la acţiune. Actanții sunt diferiţi atât prin locul pe care-l ocupă în economia operei, cât şi prin ceea ce reprezintă fiecare. Astfel, există personaje centrale (principale), asemenea lui Moromete, secundare (Tudor Bălosu, Cocoşilă, Catrina, Tita, Ilinca, băieţii lui Moromete etc.) sau episodice (Scămosu, Cătănoiu, Udubeaşcă, Jupuitul, Traian Pisică etc), care semnifică diferite categorii sociale. Categoria cea mai numeroasă este cea a ţăranilor, care se diferenţiază însă în ţărani bogaţi (Bălosu, Aristide, Stan Coletici), cei din clasa de mijloc (Moromete, Cocoşilă, Dumitru lui Nae etc.) şi cei săraci (Ţugurlan, Birică, Traian Pisică ş.a.).

Altă categorie de personaje o reprezintă notabilităţile satului - învăţătorii, preotul, notarii, reprezentând instituţiile statului: şcoala, biserica, administraţia. Deoarece romanul este reprezentativ pentru realismul social şi psihologic şi este, implicit, o scriere obiectivă, autorul realizează prin personajele sale tipuri umane puternic individualizate şi diverse. Prin intermediul acestor tipuri umane se dezvăluie complexitatea umanului, atât ca profesie, cât şi ca trăsătură dominantă. Sunt prezenţi în roman: morarul, cizmarul, fierarul, pădurarul, micul negustor etc. Personajele au o trăsătură dominantă prin care se defineşte tipologia lor: Ilie Moromete - contemplativul, Ţugurlan - revoltatul, Cocoşilă - intolerantul, Tudor Bălosu - lacomul de avere şi bani, Guica - intrigantul, Catrina - bigotul etc.…

...

13. Realizarea artistică 

Aașa cum se petrece pe tot parcursul creațiilor sale, Marin Preda se remarcă și în „Moromeții” prin creaţia narativă, fiind, asemenea lui Rebreanu, un reprezentant al epicului …

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in