Tema familiei

Scrierea unui eseu de 2 – 3 pagini despre tema familiei, reflectată într-un text narativ studiat este cerința pe care o vei putea primi la examenul de Bacalaureat motiv pentru care ți-am pregătit un model de argumentare pe baza textului „Moromeții” de Marin Preda.

Pentru a prezenta tema familiei așa cum apare într-un text narativ studiat, trebuie să facem observația că familia este una dintre principalele surse de inspirație a scriitorilor români. Familia ca păstrătoare a valorilor, a tradițiilor, este una dintre constantele romanelor românești („Baltagul” de Mihail Sadoveanu, „Viața la țară” de Duiliu Zamfirescu). La fel de adevărat însă este că unele romane prezintă modelul degradat al familiei, în care relațiile dintre membri sunt afectate de imixtiunea banului și a relațiilor sociale modificate de interesele financiare („Enigma Otiliei” de George Călinescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu).

Roman realist – obiectiv, „Moromeții” ilustrează preocupare constantă a lui Marin Preda de a consemna complexitatea lumii rurale. Volumele impun atenției cititorului, așa cum o indică și titlul, evoluția unui destin familial. Ilie Moromete și familia sa susțin acțiunea principală a acestei opere, care poate fi considerată, la un prim nivel, un roman de familie. Familia este raportată la destinul colectivității, pusă în relație cu mari procese de metamorfoză socială, care determină schimbări de mentalitate. Procesul conduce la disoluția unor structuri tradiționale, la degradarea modelului și la impunerea altor valori. În aceste condiții, supraviețuiesc doar cei care se adaptează, care cred că singura lor șansă este de a renunța la ceea ce se consideră structuri perimate.

Acțiunea, amplă, este plasată în spațiul rural din Câmpia Dunării și este structurată pe trei planuri narative principale, care urmăresc evoluția a trei familii, surprinse, toate, în plin proces de disoluție: Moromete și familiile complementare – Boțoghină și Bălosu. Destinul fiecăreia dintre ele este urmărit prin raportare la atitudinea lor față de valorile fundamentale ale lumii rurale: tradiția, familia și pământul. Incipitul fixează clar reperele spațio-temporale – „În Câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte mari.” –, sugerând o atmosferă pașnic – arhaică, în care existența oamenilor se desfășoară în legătură cu evenimente care pot fi controlate.
Cele trei planuri narative susțin subiectul prin înlănțuire, creând o imagine complexă a relațiilor familiale care se stabilesc în interiorul unei comunități rurale aproape închise, în care viața se desfășoară în ritmuri universale. Alternanța destinelor familiale reliefează capacitatea de adaptare la noile realități sociale, care se definesc prin fisuri insesizabile ale existenței patriarhale.

Ilie Moromete, personajul principal al romanului, rămas văduv, se recăsătorește cu Catrina, familia reunind copii din ambele căsătorii, între care se declanșează conflicte surde, alimentate de Guica, sora mai mare a lui Moromete. Nemulțumită că fratele său s-a recăsătorit, exilând-o din casa părintească, Maria Moromete nutrește o neîmpăcată ură față de Catrina. Paraschiv, Nilă și Achim, fiii lui Ilie Moromete din prima căsătorie, sunt convinși că mama lor vitregă îi nedreptățește, căutând să le facă zestre numai fetelor – Ilinca și Tita – și să-i asigure lui Niculae, fiul mai mic, continuarea studiilor. De aici, conflicte deschise, uneori violente. De altfel, una dintre primele scene ale romanului sugerează disensiunile care există în interiorul acestei familii compuse din copii proveniți din căsnicii dif...