Secvențe reprezentative

Primul volum al romanului apare în anul 1955, perioadă în care literatura se bucură de numeroase creații diverse prin tematică și viziune. „Moromeți” continuă tradiția romanului de inspirație rurală, realist-obiectivă, începută de operele precum „Ion”, „Răscoala” și „Baltagul”. Pentru a realiza romanul, Marin Preda a exersat până și-a găsit stilul adecvat, scriind nuvelele „Dimineață de iarnă”, „O adunare liniștită” și schița „Salcâmul”. Așadar, geneza romanului se bazează pe investigarea obiectivă a realității, dar și pe unele date autobiografice, transpuse artistic, cu puternice accente pe psihologia personajelor.  

Titlul romanului, constituit din pluralul numelui de familie sugerează faptul că în centrul acțiunii ambelor volume stă familia lui Ilie Moromete, personajul principal al narațiunii. Volumul I este alcătuit din trei părți cu numeroase capitole, fiecare parte începând cu o scenă memorabilă: întoarcerea Moromeților de la câmp, plecarea lui Achim la București și seceratul, momente cu o semnificație aparte și un loc bine definit în structura romanului. Al doilea volum apare în anul 1967 și este structurat în cinci părți, în care se relatează, în esență, despre disensiunile amplificate din familia Moromete, prezența lui Niculae în sat cu prilejul secerișului, revolta spontană a unora dintre săteni, retragerea lui Niculae din munca de partid și moartea lui Ilie Moromete.  

Tema generală, comună ambelor volume, este de inspirație rurală, având în centru satul și țăranul, totul raportându-se la timp. Se dorește să se prezinte pier...