Condiția țăranului
În cazul în care vei primi cerința de a scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre condiția țăranului, reflectată într-un text narativ studiat, aparținând unui autor canonic (Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu sau Marin Preda), folosește acest material ca sursă de inspirație.
În literatura română, tematica rurală este o trăsătură definitorie. Figura țăranului a fost o sursă de inspirație pentru scriitori care au impus personaje de referință – Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda. De altfel, tema principală a prozei lui Marin Preda este lumea rurală, prezentată din punctul de vedere al celui care a fost parte integrantă a unor structuri imposibil de uitat.
Roman realist – obiectiv, Moromeții ilustrează preocupare constantă a lui Marin Preda de a consemna complexitatea lumii rurale. Primul volum, apărut în 1955, impune un personaj cu totul original în literatura română, care depășește limitele tipului în care se înscrie. Ilie Moromete și familia sa susțin acțiunea principală a acestei opere, care poate fi considerată, la un prim nivel, un roman de familie. Familia rurală este raportată la destinul colectivității, pusă în relație cu mari procese de metamorfoză socială, care determină schimbări de mentalitate. Procesul conduce la disoluția unor structuri tradiționale, la degradarea modelului și la impunerea altor valori. În aceste condiții, supraviețuiesc doar cei care se adaptează, care cred că singura lor șansă este de a renunța la ceea ce se consideră structuri perimate.
Acțiunea, amplă, este plasată în spațiul rural din Câmpia Dunării și este structurată pe trei planuri narative principale, care urmăresc evoluția a trei familii, surprinse, toate, în plin proces de disoluție: Moromete și familiile complementare – Boţoghină și Bălosu. Destinul fiecăreia dintre ele este urmărit prin raportare la atitudinea lor față de valorile fundamentale ale lumii rurale: tradiția, familia și pământul. Incipitul fixează clar reperele spațio-temporale – „În Câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte mari.” – , sugerând o atmosferă pașnic – arhaică, în care existența oamenilor se desfășoară în legătură cu evenimente care pot fi controlate.
Subiectul se construiește prin înlănțuire, creând o imagine complexă a relațiilor familiale care se stabilesc în interiorul unei comunități rurale aproape închise, în care viața se desfășoară în ritmuri universale. Țăranii din Siliștea – Gumești se confruntă cu problemele universale ale lumii lor, pe care romanul realist românesc le-a ilustrat în toată amploarea lor – problema pământului, efortul continuu de a-și asigura traiul, munca istovitoare la câmp, dar și tradițiile, respectul pentru familie și pentru autoritatea consacrată. Ceea ce îi deosebește, însă, pe țăranii lui Marin Preda de țăranii lui Liviu Rebreanu, de exemplu, este absența patimii pentru pământ, a încrâncenării. Există, desigur, și în Moromeții, câteva scene în care nemulțumirile celor săraci se exprimă violent (Țugurlan intervine vehement în timpul unei discuții în poiana fierăriei lui Iocan, nemulțumit de starea sa socială, țăranii adunați la moară descoperă că li se fură grâul și este nevoie de intervenția jandarmilor pentru a restabili ordinea), dar imaginea țăranului pe care o reliefează acest roman este aceea a lui Ilie Moromete. Spre deosebire de Ion, Ilie Moromete nu mai face din pământ scopul existenței sale, ci doar un mijloc pentru supraviețuirea decentă, în condițiile în care datoriile care îi apasă familia se acumulează. Acest personaj original respectă alte valori, în ciuda problemelor financiare pe care le are și care vor conduce la disoluția propriei familii.
Personajul principal al romanului, creat după modelul real al tatălui scriitorului, este o prezență de neuitat tocmai prin faptul că reușește să-și păstreze nealterată substanța sufletească și să-și conserve seninătatea, chiar dacă problemele lui sunt ale tuturor țăranilor, de oricând și de oriunde.
Rămas văduv, Ilie Moromete se recăsătorește cu Catrina, familia reunind copii din ambele căsătorii, între care se declanșează conflicte surde, alimentate de Guica, sora mai mare a lui Moromete. Nemulțumită că fratele său s-a recăsătorit, exilând-o din casa părintească...
