Condiția țăranului

În cazul în care vei primi cerința de a scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre condiţia ţăranului, reflectată într-un text narativ studiat, aparţinând unui autor canonic (Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu sau Marin Preda), folosește acest material ca sursă de inspirație.

În literatura română, tematica rurală este o trăsătură definitorie. Figura ţăranului a fost o sursă de inspiraţie pentru scriitori care au impus personaje de referinţă – Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda. De altfel, tema principală a prozei lui Marin Preda este lumea rurală, prezentată din punctul de vedere al celui care a fost parte integrantă a unor structuri imposibil de uitat.

Roman realist – obiectiv, Moromeţii ilustrează preocupare constantă a lui Marin Preda de a consemna complexitatea lumii rurale. Primul volum, apărut în 1955, impune un personaj cu totul original în literatura română, care depăşeşte limitele tipului în care se înscrie. Ilie Moromete şi familia sa susţin acţiunea principală a acestei opere, care poate fi considerată, la un prim nivel, un roman de familie. Familia rurală este raportată la destinul colectivităţii, pusă în relaţie cu mari procese de metamorfoză socială, care determină schimbări de mentalitate. Procesul conduce la disoluţia unor structuri tradiţionale, la degradarea modelului şi la impunerea altor valori. În aceste condiţii, supravieţuiesc doar cei care se adaptează, care cred că singura lor şansă este de a renunţa la ceea ce se consideră structuri perimate.

Acţiunea, amplă, este plasată în spaţiul rural din Câmpia Dunării şi este structurată pe trei planuri narative principale, care urmăresc evoluţia a trei familii, surprinse, toate, în plin proces de disoluţie: Moromete şi familiile complementare – Boţoghină şi Bălosu. Destinul fiecăreia dintre ele este urmărit prin raportare la atitudinea lor faţă de valorile fundamentale ale lumii rurale: tradiţia, familia şi pământul. Incipitul fixează clar reperele spaţio-temporale – „În Câmpia Dunării, cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare; viaţa se scurgea aici fără conflicte mari.” – , sugerând o atmosferă paşnic – arhaică, în care existenţa oamenilor se desfăşoară în legătură cu evenimente care pot fi controlate.

Subiectul se construieşte prin înlănţuire, creând o imagine complexă a relaţiilor familiale care se stabilesc în interiorul unei comunităţi rurale aproape închise, în care viaţa se desfăşoară în ritmuri universale. Ţăranii din Siliştea – Gumeşti se confruntă cu problemele universale ale lumii lor, pe care romanul realist românesc le-a ilustrat în toată amploarea lor – problema pământului, efortul continuu de a-şi asigura traiul, munca istovitoare la câmp, dar şi tradiţiile, respectul pentru familie şi pentru autoritatea consacrată. Ceea ce îi deosebeşte, însă, pe ţăranii lui Marin Preda de ţăranii lui Liviu Rebreanu, de exemplu, este absenţa patimii pentru pământ, a încrâncenării. Există, desigur, şi în Moromeţii, câteva scene în care nemulţumirile celor săraci se exprimă violent (Ţugurlan intervine vehement în timpul unei discuţii în poiana fierăriei lui Iocan, nemulţumit de starea sa socială, ţăranii adunaţi la moară descoperă că li se fură grâul şi este nevoie de intervenţia jandarmilor pentru a restabili ordinea), dar imaginea ţăranului pe care o reliefează acest roman este aceea a lui Ilie Moromete. Spre deosebire de Ion, Ilie Moromete nu mai face din pământ scopul existenţei sale, ci doar un mijloc pentru supravieţuirea decentă, în condiţiile în care datoriile care îi apasă familia se acumulează. Acest personaj original respectă alte valori, în ciuda problemelor financiare pe care le are şi care vor conduce la disoluţia propriei familii.

Personajul principal al romanului, creat după modelul real al tatălui scriitorului, este o prezenţă de neuitat tocmai prin faptul că reuşeşte să-şi păstreze nealterată substanţa sufletească şi să-şi conserve seninătatea, chiar dacă problemele lui sunt ale tuturor ţăranilor, de oricând şi de oriunde.
Rămas văduv, Ilie Moromete se recăsătoreşte cu Catrina, familia reunind copii din ambele căsătorii, între care se declanşează conflicte surde, alimentate de Guica, sora mai mare a lui Moromete. Nemulţumită că fratele său s-a recăsătorit, exilând-o din casa părintească...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in