Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei

Istoria formării Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei se întinde pe parcursul a mai multor secole. Relația dintre părțile constituente ale regatului (Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda) s-a schimbat semnificativ de-a lungul timpului, existând numeroase conflicte militare între acestea.

Printre dinastiile britanice care au condus regatul se numără Dinastia Tudor și Dinastia Stuart. Dinastia Tudor a ajuns la putere în secolul XV, la sfârșitul perioadei medievale. În timpul domniei reprezentanților dinastiei Tudorilor, forma de guvernământ a fost monarhia absolutistă. Dinastia Stuart a domnit între secolele XIV și XVIII, întâi în Scoția iar apoi și în Anglia. În timpul Stuarților s-a realizat unirea Angliei și Scoției sub numele de Regatul Unit al Marii Britanii.

Regatul a trecut printr-o serie de conflicte militare, atât interne, cât și externe. Revoluția glorioasă este un exemplu de conflict intern, ce s-a desfășurat între anii 1688 și 1689. Revoluția glorioasă a dus la înlăturarea monarhiei pentru aproximativ un deceniu și înlocuirea acesteia cu Protectoratul lui Cromwell, în timpul căruia forma de guvernământ era republica. Un exemplu de conflict extern este Războiul de Șapte Ani (1756-1763), la care au luat parte mai multe puteri europene.

După unirea Irlandei cu Regatul Unit al Marii Britanii, regatul astfel extins a avut în general o perioadă de prosperitate. Perioada aceasta s-a desfășurat în timpul lungii domnii a reginei Victoria și este cunoscută în istorie drept Epoca Victoriană.

Citește mai multe despre toate aceste momente cheie din istoria regatului în subcapitolele următoare!