Validitatea
O cerință frecvent întâlnită la examenul de bacalaureat este de a determina dacă un silogism este valid sau nu. În această secține a manualului începem prin a-ți prezenta modurile silogistice valide, apoi îți expunem cele opt legi ce trebuie respectate pentru ca un silogism să fie valid. De asemenea, îți prezentăm două metode importante prin care validitatea unui silogism poate fi verificată (pe lângă metoda legilor silogismului): metoda reducerii la moduri valide și metoda diagramelor Venn.
Din cele 256 de moduri silogistice posibile, doar 24 de moduri silogistice sunt valide. Aceasta înseamnă că doar în 24 de cazuri putem considera că din adevărul premiselor decurge adevărul concluziei. Cum modurile silogistice valide sunt cunoscute, validitatea lor fiind verificată în repetate rânduri de către logicieni, ne putem da seama foarte simplu de validitatea unui silogism consultând lista celor 24.
Pentru a fi reținute mai ușor, modurile valide au primit fiecare o denumire în latină, vocalele din aceste denumiri desemnând tipurile de propoziții categorice din silogism. De exemplu, denumirea Barbara se referă la modul silogistic aaa-1.
Figura I | Figura II | Figura III | Figura IV |
BARBARA | CESARE | DISAMIS | CAMENES |
BARBARI | CESARO | DATISI | CAMENOP |
CELARENT | CAMESTRES | BOCARDO | DIMARIS |
CELARONT | CAMESTROP | FERISON | FRESISON |
DARII | FESTINO | DARAPTI | FESAPO |
FERIO | BAROCO | FELAPTON | BRAMANTIP |
De exemplu, dacă se dă modul silogistic eao-3, putem cunoaște că acest mod este valid, întrucât îl găsim în lista modurilor valide de la figura III, sub denumirea de Felapton.