Relațiile politico-diplomatice și militare

Încercând să-și păstreze integritatea teritorială și independența, Țările Române au stabilit raporturi diplomatice în primul rând între ele și, atunci când situația a cerut-o, și-au acordat și sprijin militar. Cu toate acestea, în calea tendințelor acaparatoare ale puterilor politice vecine, în special ale Porții, nu vor reuși să poarte campanii militare de durată.

Însă, în ciuda resurselor umane și militare modeste, statele române au ținut piept eroic, în repetate rânduri, armatelor mult mai mari din punct de vedere numeric și mai calitativ înzestrate cu armament ale otomanilor.

Prin eforturile lor, Țările Române au reușit să constituie un real bastion în calea năvălitorilor otomani și au amânat vreme de câteva secole avansul acestora spre inima Europei. Trebuie să menționăm aici atât alianțele antiotomane dintre domnitorii români, cât și ralierea lor la cruciadele antiotomane.

Domnitorii români, în fruntea unor armate inferioare numeric, vor căuta mereu soluții ingenioase. Ei vor profita de specificul geografic al locurilor unde se desfășurau bătăliile (trecători, locuri mlăștinoase) ori de condițiile meteorologice aparte (ceață, noapte) și vor apela adeseori la un război de uzură, ...