Domnia lui Mihai Viteazul (1593-1601)
Fiu al domnitorului muntean Pătrașcu cel Bun, Mihai Viteazul va ajunge domn al Țării Românești din anul 1593. Deși nu se cunosc foarte multe aspecte ale copilăriei și tinereții sale, este cunoscută rapida sa ascensiune politică de la ban de Mehedinți la mare ban al Craiovei. Din septembrie 1593, cu sprijinul boierimii muntene, al patriarhului Constantinopolului, dar şi al otomanilor, devine voievod al Munteniei.
Contextul politic extern al ajungerii sale pe tronul Țării Românești este acela al constituirii Ligii Sfinte din inițiativa papei Clement al VIII-lea, Ligă în componența căreia intrau Statul Papal, Spania, Ferrara, Mantova, Toscana şi Austria. Ulterior va adera și Transilvania, apoi Moldova în 1594.
Îți recomandăm să citești și referatul nostru despre Mihai Viteazul
Mihai Viteazul aderă și el la Liga Sfântă, ceea ce determină răscoala antiotomană de la București din noiembrie 1594. În cadrul acestei revolte, vor fi uciși creditorii turco-levantini și garnizoana otomană ce staționa în oraș. Domnul muntean va porni, apoi, campania de la Dunăre, atacând în iarna lui 1594-1595 cetățile turcești aflate pe ambele maluri ale Dunării: Silistra, Hârșova, Giurgiu, Rusciuc etc. Mihai obține primele victorii împotriva otomanilor și tătarilor în bătăliile de la Putineiu, Stăneşti şi Şerpăteşti.
Mihai Viteazul va încerca să se apropie de Imperiul Habsburgic, încheind în acest sens, la Mănăstirea Dealu, în 1598, un tratat cu împăratul Germaniei, Rudolf al II-lea de Habsburg. Acesta anula tratatul dezavantajos încheiat de boierii munteni cu Sigismund Bathory la Alba Iulia. Prin intermediul acestui acord, Mihai Viteazul obține sprijin în vederea continuării luptei antiotomane.