Statul medieval în spațiul românesc
Constituirea statului medieval în spațiul românesc reprezintă punctul culminant al unui proces istoric îndelungat și elaborat, fiind un moment fundamental în evoluția politico-administrativă a teritoriilor românești de la nordul Dunării: Transilvania, Moldova, Țara Românească și Dobrogea.
La baza constituirii statelor medievale românești se regăsesc o multitudine de factori, atât interni, cât și externi.
Dintre factorii externi menționăm cucerirea Transilvaniei de către regatul maghiar și tendințele expansioniste ale acestuia în Țara Românească și Moldova, șubrezirea influenței Bizanțului în Dobrogea, migratorii și diminuarea puterii tătare și a autorității Hoardei de Aur.
Din punct de vedere al factorilor interni, trebuie să menționăm că statele medievale au fost la origini obști sătești sau țări, care se reunesc pe parcursul secolelor al IX-lea și al X-lea în formațiunile prestatale cunoscute sub numele de jupanate, cnezate și voievodate. Aceste formațiuni prestatale românești mai sunt denumite în istoriografie și autonomii locale. În cadrul acestor formațiuni prestatale locuite de români se remarcă apariția aristocrației feudale, care va exercita asupra țărănimii un proces de aservire. Progresul activităților economice și creșterea numărului de locuitori, apariția unui centru unificator al acestor formațiuni, aflat sub cârmuirea unui conducător politic și militar – toate acestea constituie factori interni esențiali în constituirea statelor medievale românești.
În concluzie, trebuie să privim în ansamblul său acest proces istoric complex, conștienți fiind că la apariția statelor medievale în spațiul românesc au contribuit, pe de o parte, nivelul de dezvoltare economică, socială, militară și politică a formațiunilor prestatale românești și apariția unui centru unificator, iar pe de altă parte, nu putem ignora influențele externe maghiare, slave, bizantine și ale ultimilor migratori.
Unul din materialele pe care le avem pe o temă similară este: Eseu despre stat și politică în spațiul românesc, în Evul Mediu și la începuturile modernității