Contrareforma
Dacă inițial Biserica Catolică a fost destul de sigură pe ea și a fost convinsă că Reforma lui Luther nu va avea urmări serioase și un impact pe termen lung, odată cu trecerea timpului aceasta va conștientiza pericolul real și va încerca să acționeze pentru a opri expansiunea mișcării protestante. Pierderile înregistrate de Biserica Catolică nu erau limitate la nivelul credincioșilor ca număr, ci și la cel al bunurilor și teritoriilor și, bineînțeles, la nivel de autoritate. Măsurile pe care Biserica catolică se va strădui să le ia pe parcursul secolelor XVI – XVIII pentru a reduce amploarea mișcării protestante și a-și reface autoritatea sunt cunoscute sub numele de Contrareformă.
Primul dintre capii bisericii catolice care adoptă măsuri reformatoare este papa Paul al III-lea. El va convoca între anii 1545-1563 Conciliul de la Trento sau Conciliul tridentin, cum mai este numit. Între alte aspecte legate de practica liturgică catolică, la acest conciliu va fi atins subiectul readucerii protestanților la unitatea Bisericii și cel al reformării morale a ierarhiei bisericești.
În ceea ce privește măsurile organizatorice și disciplinar-morale ale bisericii, s-a hotăr...
