[7]

Declinul Imperiului (secolele XIII-XV)

Luptele pentru tron ce au urmat anului 1250 au contribuit la declinul Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, ceea ce i-a determinat pe unii istorici să afirme că, din această perioadă, Sfântul Imperiu, privit ca și construcție statală germano-italiană, a încetat să existe. Germania ajunge să fie fărâmițată în numeroase principate, laice sau religioase, asupra cărora monarhul deține doar o autoritate nominală.

Situația aceasta a fost reglementată prin alegerea ca împărat, în 1273, a lui Rudolf I de Habsburg.

Anul 1356 reprezintă un moment important în istoria Imperiului, prin faptul că a fost elaborată Bula de Aur, una din cele mai importante reforme constituționale, în timpul împăratului Carol al IV-lea de Luxemburg (1346-1378). Prin acest act se stabilea că împăratul trebuia să fie ales de către un consiliu alcătuit din 7 principi electori: 3 clerici - arhiepiscopii de Mainz, Köln și Trier și 4 laici - regele Boemiei, ducele Saxoniei, contele palatin al Rinului și marchizul (markgraful) de Brandenburg.