Slavii și fino-ugricii
Slavii
Slavii sunt și ei tot un popor de origine indo-europeană, avându-și originea în teritoriul cuprins între Nipru, Oder, Volga și Marea Baltică. După anul 600 slavii se așează în teritoriul de la est de Elba, care fuseseră lăsate în urmă de triburile germanice. Slavii vor înainta pe trei direcții, și anume:
- către vest, slavii apuseni: polonezii, slovacii, cehii
- către nord-est, slavii răsăriteni: rușii, bielorușii, ucrainenii
- către sud, slavii sudici: sârbii, croații, slovenii și bulgarii.
Slavii erau organizați inițial în ginți, apoi în triburi și uniuni de triburi, care erau conduse de căpetrenii numite jupâni sau cnezi. În secolele al VII-lea - al IX-lea, apar și unele formațiuni statale, precum statul lui Samo la cehi, statul sârbilor sau cnezatele rusești. În secolele al IX-lea - al X-lea slavii sunt creștinizați. Popoarele slave sunt considerate ca având o migrație pașnică comparativ cu a celorlalți migratori, așezarea lor în Balcani sau în zona Rusiei și Poloniei ducând la constituirea popoarelor slave.
Fino-ugricii
Dintre popoarele de origine fino-ugrică sau uralică, maghiarii provin din stepa euroasiatică și zona Munților Urali. Din secolul al V-lea, sub presiunile khazarilor ...
