Religia vechilor greci
Religia vechilor greci beneficia de un panteon bogat. Grecii erau politeiști („polis” = mai mulți, „theos” = zeu), adică credeau în existența mai multor zei; o altă caracteristică importantă a religiei grecești este antropomorfismul („antrophos” = om, „morphé” = formă), adică zeii se asemănau oamenilor la trup și la comportament, dar erau nemuritori. Sediul zeilor era pe Muntele Olimp, cel mai înalt munte din Grecia. Numeroase referiri la panteonul grecesc găsim în Iliada și Odiseea lui Homer.
În fruntea ierarhiei se afla Zeus. Născut din Rheea și Cronos, Zeus devine renumit pentru luptele și curajul său. El deținea puterea supremă, stăpân al cerului și al tunetului, fiind numit părinte al zeilor și al oamenilor. Echivalentul lui Zeus la romani era Jupiter.
