Domnia lui Carol I (1866-1914). Regatul României și Războiul de independență (1877-1878)
Alegerea și domnia lui Carol I (1866-1914)
După abdicarea lui Al. I. Cuza, oamenii politici români optează pentru aducerea la conducerea ţării a unui prinţ străin, conform prevederilor din programele pașoptiste şi a cererilor Adunărilor ad-hoc (1857). Prima alegere a lui Ion Ghica a fost Filip de Flandra, al doilea fiu al regelui Belgiei, care a refuzat însă.
În final, este ales prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, aducerea lui fiind aprobată printr-un plebiscit. De asemenea, spre sfârșitul lui 1866 - începutul lui 1867 asistăm și la recunoașterea domniei lui Carol pe plan extern.
Regele Carol I împreună cu nepotul său, Ferdinand (stânga), și strănepotul Carol al II-lea (dreapta)
Pentru o mai bună cunoaștere a temei îți recomandăm să citești și referatul nostru despre Carol I.
În timpul domniei lui Carol I, România devine un stat modern, guvernat după principiile liberalismului prin adoptarea în anul 1866 a Constituţiei liberale, una dintre cele mai moderne din Europa vremii și care va rămâne în vigoare până în anul 1923.
Grupările politice ale liberalilor şi conservatorilor devin partide politice moderne: Partidul Liberal în 1875 și Partidul Conservator în 1880. Acestea au alternat l...
