Disidența anticomunistă
În această parte a lecției te vei informa cu …
...
Disidența anticomunistă pe scurt
Expresia „disidență anticomunistă” se referă la lupta împotriva regimului comunist pe care oameni din diferite clase sociale - țărani, studenți, intelectuali, muncitori - au purtat-o prin diferite mijlo…
...
Ce a provocat disidența?
Pentru a reuși să pună în practică măsurile precum colectivizarea, industrializarea etc. comuniștii au înființat în august 1948 Direcția Generală a Securității Poporului (DGSP) – Securitatea – care era de fapt poliția politică comunistă. Scopul principal al acestei instituții era identificarea și eliminarea „dușmanilor poporului”: persoanele considerate suspecte erau supravegheate îndeaproape, urmărite, li se interceptau convorbirile și corespondența, iar dacă erau catalogate drept „dușmani” ai regimului erau supuse la muncă silnică, bătăi, internați în spit…
...
„Partizanii” anticomuniști
Un alt mod de manifestare a nemulțumirilor față de regimul comunist a fost mișcarea de rezistență armată din munți. „Partizanii” anticomuniști s-au grupat deja în primăvara lui 1944, pe când trupele sovietice intrau în Bucovi…
...
Rezistența țăranilor, intelectualilor și muncitorilor
Manifestarea rezistenței anticomuniste s-a făcut simțită și în rândurile țărănimii, aceștia refuzând colectivizarea și fiind supuși din această cauză la numeroase represalii.
Un aspect aparte în lupta anticomunistă îl are lupta intelectualilor, care își unesc țelurile, fie că pleacă peste hotare: Paul Goma, preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa, fie că rămân în țară: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu ș.a.
Momentul nașterii dizidenței în România îl reprezintă o scrisoare a lui Paul Goma din ianuarie 1977, către reprezentanții…
...
„Scrisoarea celor șase”
Împotriva regimului au protestat însă nu numai muncitorii, țăranii sau intelectualii, ci și foștii demnitari comuniști. A rămas c…