Disidența anticomunistă

În acestă a doua parte a lecției „România postbelică. Stalinism și național-comunism” te vei informa cu privire la disidența anticomunistă. Expresia „disidență anticomunistă” se referă la lupta împotriva regimului comunist pe care oameni din diferite clase sociale - țărani, studenți, intelectuali - au purtat-o prin diferite mijloace - greve, revolte, proteste, rezistențe armate în munți - . 

Pentru mai multe detalii despre acest subiect important, care intră la examenul de Bacalaureat, citește în continuare „Disidența anticomunistă.” 

Pentru a reuși să pună în practică măsurile precum colectivizarea, industrializarea etc. comuniștii au înființat în august 1948 Direcția Generală a Securității Poporului (DGSP)Securitatea – care era de fapt poliția politică comunistă. Scopul principal al acestei instituții era identificarea și eliminarea „dușmanilor poporului”: persoanele considerate suspecte erau supravegheate îndeaproape, urmărite, li se interceptau convorbirile și corespondența, iar dacă erau catalogate drept „dușmani” ai regimului erau supuse la muncă silnică, bătăi, internați în spitale de psihiatrie, ani grei de temniță în închisorile comuniste de la Sighet, Râmnicu-Sărat, Gherla, Aiud, Pitești etc.. Cu toate acestea, comunismul a avut dintotdeauna opozanții săi, fenomen cunoscut ca „disidența anticomunistă”; înăsprirea condițiilor de viață și a ...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in