Studiu de caz - De la „partida națională” la sistemul politic pluripartidist în România secolelor XIX-XX

În capitolul ”Studiu de caz - de la ”partida națională” la sistemul politic pluripartidist în România secolelor XIX-XX” vei putea citi despre activitatea partidelor politice, cum s-au format acestea, cum au influențat viața politică prin activitatea lor și care au fost cele mai importante personalități din fiecare partid. Nemulțumirea față de persoana aflată la conducerea țării - exemplu elocvent Alexandru Ioan Cuza - sau dimpotrivă, nemulțumirea conducătorului față de partidele politice - lovitura de stat a lui Carol al II-lea din anul 1938 prin care a instaurat un regim autoritar - au creat o dinamică aparte, care a dus fie la constituirea unor noi partide, fie la desființarea lor. Despre toate acestea poți citi pe larg în ”Studiu de caz - de la ”partida națională” la sistemul pluripartidist în România secolelor XIX-XX”.

Așadar, dacă dorești să știi cum s-au format Partidul Conservator, Partidul Comunist, Partidul Național Liberal, nu ezita să citești ”Studiu de caz - de la ”partida națională” la sistemul pluripartidist în România secolelor XIX-XX”.

Sistemul politic în prima jumătate a secolului al XIX-lea

Putem vorbi în Țările Române de o conturare a unei vieți politice încă de la începutul secolului al XIX-lea, când, după Revoluția de la 1821, asistăm la divergențele dintre gruparea carbonară și cea conservatoare a marilor boieri. Divergențele dintre grupările liberale și cele conservatoare au continuat și după Revoluția pașoptistă – legat de reformele interne sau de problema agrară. Odată cu unirea politico-administrativă realizată de Cuza la 1862 au apărut și primele probleme în rândul liberalilor. Evident, nu putem vorbi de partide politice în adevărata accepțiune, ci de existența unor grupări mai mult sau mai puțin organizate.

Nemulțumirea față de politica lui Alexandru Ioan Cuza a dus la nașterea a ceea ce s-a numit în istorie „monstruoasa coaliție” dintre conservatori și liberalii radicali, avându-i ca lideri pe radicalul C.A. Rosetti, moderatul Ion Ghica și conservatorul Lascăr Catargiu. Abdicarea lui Cuza, venirea domnului străin și Constituția de la 1866 au reprezentat contextul dezvoltării politico-doctrinare necesare sistemului politic românesc. Prioritatea oamenilor politici a devenit constituirea unui guvern care să aducă stabilitate și să obțină recunoașterea diplomatică a lui Carol de Hohenzollern....

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in