Formarea Dobrogei

Teritoriul cuprins între Dunăre și Marea Neagră a fost sub influența politică a Imperiului Bizantin.

„Alexiada” și Cronica lui Nestor

Menționarea primelor formațiuni politice în regiunea Dunării de Jos este documentată de prin secolul al X-lea. O serie de inscripții scoase la iveală în zona Constanței, precum cea din anul 943, care a fost descoperită lângă comuna Mircea Vodă, menționează un anume jupan/jupân (conducător) Dimitrie. O alta din 992, descoperită la Basarabi-Murfatlar, îl pomenește pe jupânul Gheorghe. 

În secolul al XI-lea, avem mărturiile Anei Comnena, prințesă bizantină cu pasiuni pentru istorie. Aceasta scrie lucrarea „Alexiada”, în care menționează existența unor formațiuni politice dobrogene, amintind numele conducătorilor lor: Tatos sau Chalis în regiunea Silistrei, Sacea/Sața/Satza în Delta Dunării și Sestlav în regiunea Vicinei. Originea acestora este amplu dezbătută, cel mai probabil conducătorii fiind de origine pecenegă. Istoricul Nicolae Iorga consideră ca cei trei conducători ar putea să fi fost români „dicieni” (dobrogeni), sau, dacă totuși ar fi fost pecenegi, ei stăpâneau cnezate de români „dicieni”. 

„Un neam scitic, prădat zilnic de sauromați, părăsindu-și sălașele, a coborât la Dunăre, și, căzând de acord asupra acestui lucru, au intrat în tratative cu conducătorii lor, cu Tatos, numit și Chalis, cu Sestlav și Sața, căci trebuie să amintesc și numele celor mai de seamă dintre ei, deși trupul istoriei se murdărește cu aceștia, unul, ținând în stăpânirea sa Dristra, ceilalți Vicina și celelalte.”
                                                                                        (A...