Diplomația românească: de la Tratatul de la Varșovia la Uniunea Europeană
Relațiile internaționale în perioada de după al Doilea Război Mondial au urmat un traseu presărat de numeroase schimbări, însă în toate proemina dorința de a se evita pe viitor alte confruntări militare. Drept urmare, eforturile oamenilor politici au fost direcționate către fondarea unor organisme politico-militare care să activeze într-un mod eficient în asigurarea păcii.
De asemenea, țările din Europa Occidentală, precum și aliații acestora, Statele Unite ale Americii și Canada, s-au confruntat în perioada 1945-1949 cu necesitatea restructurării economice, și nu numai. De exemplu, cu scopul de a ajuta țările europene de a-și reveni din punct de vedere economic după război, SUA a inițiat Planul M…
...
NATO
Politica expansionistă promovată de U.R.S.S. era în măsură să provoace acestor state motive de îngrijorare. Drept urmare, pe 4 aprilie 1949 ia ființă la Washington Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, pe …
...
România și Tratatul de la Varșovia
La 31 martie 1954 U.R.S.S. va cere oficial să adere ca membru cu drepturi depline în NATO, cererea fiind respinsă. La data de 4 mai 1955 este primită în NATO Republica Federală Germania (RFG), act care va constitui pretextul fondării unei alianțe politico-militare socialiste. Astfel, pe 14 mai 1955, opt țări social…
...
Aderarea României la ONU
La data de 10 decembrie 1955 România este admisă în Organizația Națiunilor Unite (ONU), aderarea sa semnificând î…
...
Distanțarea față de Moscova
Anii ce au urmat se înscriu pe de o parte în plan intern în linia exacerbării cultului personalității lui Gheorghiu-Dej, iar pe de altă parte, în plan extern, sesizăm o reorientare a diplomației românești în relațiile cu Moscova. Se remarcă în acest sens două evenimente principale în 1962, și anume Conferința CAER de la Moscova și „Criza rachetelor” din Cuba.
Conferința CAER
În cadrul Conferinței CAER (1962), Nikita Hrușciov (liderul URSS) a propus un plan de dezvoltare potrivit căruia statele comuniste mai dezvoltate să se axeze pe procesul industrializării, în timp ce celelalte, inclusiv România, să se axeze pe agricultură, fapt ce a nemulțumit conducerea Partidului Muncitoresc Român.
Totodată, pe fondul accentuării conflictului între China și U…
...
Diplomația românească după anul 1989
Anul 1985, prin numirea lui Mihail Gorbaciov în fruntea Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), reprezintă debutul unei noi etape evolutive a blocului sovietic. Politica sa reformatoare - perestroika (reconstrucție) și glasnost (transparență) – va determina într-un final disoluția blocului sovietic. În România situația pe plan intern va urma însă un traiect diferit, supus cenzurii și numeroaselor restricții, ceea ce l-a catalogat pe Nicolae Ceaușescu drept cel mai conservator dintre conducătorii statelor est-europene.
