Sate din Europa și din spațiul românesc
Noțiuni introductive
Pe lângă clasicele bătălii și războaie, tratate de pace și alianțe, dictatori și promotori ai păcii, istoria cuprinde și soarta oamenilor simpli, a căror activitate și contribuție la evenimentele istorice rămâne de multe ori nespusă. Este important să ne oprim și să analizăm acest aspect mai puț…
...
Specificul geografic și locuințele
La începuturile Evului Mediu satele erau puțin numeroase și înconjurate de numeroase păduri, care încet-încet, pe măsura creșterii demografice și a necesității drumurilor de acces între localități, au fost defrișate. Secolele al X-lea - al XIII-lea se remarcă prin defrișările intense pentru a face loc terenurilor ce urmau să fie cultivate sau pe …
...
Criteriul demografic
Dacă la începuturile Evului Mediu populația era puțin numeroasă, fapt datorat calamităților naturale, foametei și războaielor, asistăm la o creștere progresivă a acesteia odată cu secolul al X-lea, iar în secolele al XIII-lea- al XIV-lea putem vorbi chiar de o dublare a acesteia. Această creștere demografică este cu atât mai semnificativă cu cât în acea perioadă mortalitatea infantilă era foarte crescută. Marea ciumă (supranumită și „moartea neagră”) din secolul al XIV-le…
...
Agricultura
Agricultura era principala îndeletnicire a oamenilor în Evul Mediu timpuriu și principalul mod de subzistență. Era însă mult diferită de agricultura din zilele noastre, iar invențiile în domeniu – menite să le ușureze munca și să crească producția - abia apăreau.
Astfel, în Occident se folosea cu predilecție as…
...
Economia. Alimentația
Agricultura practicată era destul de arhaică – după cum am putut vedea - și recoltele nu se ridicau la cuantumul celor cu care suntem obișnuiți astăzi, adică se obținea de obicei prin recoltare dublul cantității de sămânță. Cu toate acestea, cantități importante de cereale erau exportate în Evul Mediu prin porturile de la Marea Neagră spre Constantinopol îndeosebi.
Existența pășunilor întinse a făcut ca pe te…
...
Structura socială
Și în ce privește organizarea socială medievală constatăm diferențe între lumea apuseană și cea din spațiul românesc. Se remarcă existența a două clase sociale principale: nobilimea și țăranii. Țăranii erau cei ce duceau greul societății – fiind și populația majoritară, cea mai numeroasă -, cei care munceau pământurile, fiind dependenți de boieri, numiți șerbi sau iobagi (în Transilvania), vecini (în Moldova) sau rumâni (în Țara Românească). În vestul Europei se remarcă în secolul al XIV-lea creșterea procentului țărănimii ce se elibera din această stare de dependență, proces…