Studiu de caz - Instituții și drepturi cetățenești înscrise în Constituția de la 1866

În acest studiu de caz vei avea ocazia să te familiarizezi cu Constituția de la 1866 și ce a însemnat aceasta pentru statul român. Îți vei însuși termeni precum „separarea puterilor în stat”, „puterea executivă”, „puterea legislativă”, „puterea judecătorească”. De asemenea, vei putea citi despre contextul în care această Constituție a fost adoptată și ce efecte a avut asupra populației.

Vei învăța despre caracterul liberal al Constituției, dat în principal de drepturile pe care le oferă și principiul separării puterilor în stat - în puterea executivă, puterea legislativă, puterea judecătorească.

Citește mai mult despre despre aceste noțiuni în studiul de caz „Instituții și drepturi cetățenești înscrise în Constituția de la 1866”.

Abdicarea lui Al. I. Cuza la 11/23 februarie 1866 în urma complotului „monstruoasei coaliții” a adus din nou în prim plan nevoia unei stabilități guvernamentale. Mediul politic va opta pentru aducerea la tronul ţării a unui principe străin, Adunarea legislativă și Senatul proclamându-l domnitor pe Filip I (fratele regelui Belgiei, Leopold al II-lea), însă, cum acesta refuză, coroana îi va fi oferită lui Carol de Hohenzolern – Sigmaringen. După plebiscitul din 14-20 aprilie 1866, Carol va depune jurământul ca principe al României, domnind în perioada 1866-1881. Din 1881, odată cu proclamarea regatului, Carol I va fi rege al României până în 1914.

După numirea noului domnitor, Adunarea Constituantă va vota noua constituţie, bazată pe principiile constituţiei belgiene de la 18...