Familia. Rolul femeii

Rolul și imaginea femeii în societate a fost într-o schimbare permanentă de-a lungul istoriei. În această lecție vom urmări evoluția pe care a suferit-o imaginea femeii de-a lungul secolulului XX. Pomenind principalele curente, evenimente și personalități care au modelat rolurile femeilor în familie, societate, industrie și politică, vom urmări drumul plin de obstacole care ne-a adus concepte precum egalitatea în drepturi, în muncă, în societate și în politică, indiferent de sex sau de orientarea sexuală, precum și libertate de alegere, fie că vorbim de rolul în societate, partener de viață sau loc de muncă.

Citiți această lecție pentru a afla de mișcari precum feminismul sau de personalități precum Margaret Thatcher, Golda Meir și Indira Gandhi. Lectură plăcută!

Familia a suferit numeroase transformări de-a lungul timpului, neputând afirma că toate acestea sunt benefice societății per ansamblu sau individului, în particular. Numărul căsătoriilor a scăzut, în schimb a crescut rata divorțurilor sau a persoanelor care aleg să conviețuiască libere, fără a dori să își asume obligațiile unui certificat de căsătorie. Familia tradițională trece printr-o evidentă criză, consecință firească a dezumanizării vieții în societatea postindustrială.

Feminismul a adus schimbări majore în ce privește rolul femeii în familie și societate; dacă femeia era simbolul maternității și liantul familiei, cea care se ocupa de gospodărie și de educația copiilor, ideile liberale, dorința de a fi egală în drepturi cu bărbatul, locurile de muncă cu specific masculin au dus la o schimbare radicală a modului de abordare a tuturor acestor aspecte; femeia își alege partenerul, hotărăște când și câți copii să aibă, își alege profesia, se întoarce de timpuriu înapoi la locul de muncă (înainte de încetarea concediului legal de îngrijire a copilului) din rațiuni financiare sau doar din dorința de a face carieră, educația copiilor fiind lăsată pe seama bonelor sau a creșelor private.

Marș al feministelor dedicat dreptului femeilor la vot (New York, 6 mai 1912)

Un alt aspect care s-a bucurat de atenția mass-mediei în ultimul timp este cel al „parteneriatului de viață comună”, care ar extinde noțiunea de cuplu și familie și spre persoanele de același sex, recunoscând și acceptând homosexualitatea. În țări precum Franța, Noua Zeelandă sau Marea Britanie s-a acceptat căsătoria cuplurilor de homosexuali și chiar dreptul acestor familii de a adopta copii. Textele constituțiilor vor fi modificate în acest sens, excluzându-se termenii „soț” și „soție”, iar actele birocratice nu vor mai cuprinde referiri la sexul partenerului de viață al unei persoane.

Un alt aspect care trebuie luat în considerare este cel al familiilor monoparentale, consecutive unui divorț, unui deces al unuia dintre soți sau alegerii în cunoștință de cauză a acestui mod de viață. Se remarcă și existența copiilor proveniți din mai multe căsătorii în cadrul aceleași familii.

Statutul femeii în cadrul societății și al familiei a cunoscut o evoluție importantă îndeosebi după Al Doilea Război Mondial. Acordarea dreptului de vot femeilor și egalitatea în drepturi cu bărbații, dreptul de a beneficia de salarii egale cu ale bărbaților, toate acestea au revoluționat lumea; un exemplu este cel al anilor 1945-1946 în Japonia. Cu toate acestea, se poate constata statistic că în cadrul marilor companii femeile nu sunt promovate la fel de repede ca bărbații, marea majoritate a femeilor lucrând de altfel în companii mici, în cadrul serviciilor publice, comerț, sănătate sau educație. Astfel, în 1970 se aprecia că în Franța femeile ocupau 35% din locurile de muncă, în Japonia 50%, în U.R.S.S. 53%.

Cu toate obstacolele și reticențele societății unele femei s-au ridicat deasupra prejudecăților vremii și au reușit să facă o carieră politică, ocupând funcții importante precum cea de prim-ministru: Margaret Thatcher în Marea Britanie (1979-1990), Golda Meir în Israel (1969-1974), Indira Gandhi în India (2 mandate: 1966- 1977; 1980-1984); din istoria recentă o menționăm pe Angela Merkel în Germania.

Golda Meir a fost aleasă prim ministrul Israelului pe 17 martie 1969, fiind prima femeie din Israel care a ocupat o asemenea funcție publică. Ea afirma la un moment dat: ,,Mulți mă acuză că aş conduce afacerile statului cu inima şi nu cu capul. Și ce-i cu asta? Cei care nu știu să plângă din toată inima, nu știu nici să se bucure. Aș zice, așadar, că femeile raţionează, comunică şi acționează ca femeile iar bărbații - ca bărbații. Și este foarte bine așa, deoarece găsesc că o femeie ,,bărbată” poate fi tot atât de dezagreabilă ca și un bărbat efeminizat”.

Indira Gandhi spunea că „Există două feluri de oameni: unii muncesc, iar alţii culeg roadele muncii. Încearcă să aparţii celor dintâi, acolo e concurenţa mai mică”.

Margaret Thatcher (18 septembrie 1975)

Margaret Thatcher, „Doamna de fier” (The Iron Lady) cum a fost supranumită, a fost prima femeie prim-ministru din istoria Europei și a deținut cel mai lung mandat de prim-ministru din ultimii 150 de ani; ea a declarat că: ,, Misiunea femeii nu este aceea de a spori spiritul masculin, ci de a exprima feminismul; misiunea ei nu este aceea de a conserva lumea creată de bărbați, ci aceea de a crea o societate umană, prin infuzia de spirit feminin în toate acțiunile sale.

În concluzie, putem afirma că femeia a parcurs un drum lung și anevoios până la dobândirea tuturor drepturilor pe care le deține astăzi în societate, fapt benefic prin modul de gândire și abordare diferit față de cel masculin, fiindu-i complementar acestuia.