Proclamarea Republicii Franceze
Proclamarea Republicii Franceze este un subiect de interes desosebit pentru orice pasionat de istorie. Aici vei afla modul în care a fost abolită monarhia și care au gost evenimentele care au dus la proclamarea Republicii Franceze și urmările acesteia.
Proclamarea Republicii Franceze
În noaptea de 9-10 august 1792, circumscripțiile electorale pariziene au luat cu asalt reședința regelui și au instituit în Paris o conducere revoluționară cunoscută sub numele de „Comuna insurecțională” („Comuna din Paris”). Adunarea Legislativă, la presiunea mulțimii, își va suspenda suveranul, rămânând momentan singura autoritate legală în stat. Adunarea, a adoptat, sub presiunea Comunei, decizii împotriva dușmanilor revoluției, constituindu-se „Prima Teroare”, cu victime mai ales din rândurile clerului. Au fost adoptate totodată și reglementări cu caracter democratic precum votul universal, prin care urma să fie aleasă viitoarea adunare.
La 20 septembrie 1792, trupele revoluționare au obținut prima victorie împotriva forțelor intervenționiste prusace la Valmy. Adunarea Legislativă va deveni Convenție Națională, va aboli instituția monarhiei și va proclama Republica Franceză la 21 septembrie 1792. În cadrul Convenției Naționale se vor remarca mai multe grupări, cea moderată a girondinilor (200 deputați), cea radicală a montagnarzilor (sau iacobinilor – 100 deputați), precum și gruparea deputaților independenți (rămași în istorie cu apelative ironice de tipul „mlaștina” sau „câmpia”).
Anii Convenției
În istoria Convenţiei putem distinge trei etape - girondină, iacobină şi thermidoriană – asupra cărora ne vom opri atenția în rândurile următoare.
Convenția girondină (1792-1793)
- gruparea girondină își trăgea numele de
