Transilvania și Marea Unire de la 1918

Cea de-a treia provincie românească alipită României a fost Transilvania.

Acțiunile românilor pentru unire

După terminarea Primului Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar se prăbușește, iar Ungaria își proclamă în acest context independența. Transilvania făcea parte în continuare din Ungaria, aici dezvoltându-se o mișcare națională a românilor deosebit de puternică, sprijinită de cărturarii vremii și de biserica ortodoxă și de cea greco-catolică. 

În august 1916, Ionel Brătianu semnează înțelegerea cu puterile Antantei, Convenție prin care, în cazul intrării României în război de partea Antantei, după Primul Război Mondial, România primea drepturi asupra teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români, care urmau să devină parte integrantă din țara mamă, și anume: Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina. 

Astfel, în aceeași lună, România va ataca Austro-Ungaria, obținând inițial o serie de victorii și ocupând localități precum Brașov, Miercurea Ciuc etc. După înfrângerea trupelor românești de către trupele germano-bulgare la Turtucaia, Puterile Centrale invadează și ocupă Muntenia și Bucureștiul. Capitala țării este mutată, în consecință, temporar la Iași. Revoluția bolșevică din februarie 1917 determină retragerea Rusiei din război și constrâng România să încheie în decembrie 1917 armistițiul cu Puterile Centrale. SUA, care intraseră în război de partea ...