Grupele de sânge și transfuzia

Sistemul ABO

Această sistematizare a grupelor de sânge se bazează pe prezența a două antigene glicolipidice pe suprafața eritrocitelor, denumite relativ simplu A și B. Persoanele la care eritrocitele au pe suprafață doar antigenul A au grupa de sânge A, persoanele cu antigenul B pe suprafața eritrocitelor au grupa de sânge B. Persoanele cu ambele antigene pe suprafața eritrocitelor au grupa de sânge AB, iar acele persoane ce nu au nici antigenul A și nici antigenul B au grupa sangvină O.
Plasma sangvină conține aglutinine care interacționează cu antigenele A sau B dacă ele sunt amestecate. Mai exact anticorpi anti-A care reacționează cu antigenul A și anticorpi anti-B care reacționează cu antigenul B. Aceste aglutinine sunt anticopri de tipul IgM.

Nu deții anticorpi care să reacționeze cu propriile antigene de pe propriile eritrocite, în schimbi în plasma ta se regăsesc anticorpi pentru antigene neprezente pe eritrocitele tale.
Spre exemplu: Dacă grupa ta de sânge este B, iar tu ai antigene B pe eritrocitele tale, atunci în plasma ta se vor regăsi anticorpi anti-A.
Chiar dacă aglutininele apar în sânge la câteva luni după naștere, de ce anume apar nu este cunoscut clar lumii științifice. O presupunere este că prezența lor reprezintă un răspuns la bacteriile prezente în mod normal la nivelul tractului GI. Deoarece acești anticorpi sunt de tip IgM și au o mărime relativ mare, ei nu trec prin placentă, tocmai din această cauză incompatibilitatea grupei ABO dintre mamă și fetus cauzează foarte rar probleme.

Sistemul Rh

Asemenea perechilor anticorp-antigen din sistemul ABO, există încă un sistem de a clasifica hematiile, sistemul Rh. Asemenea antigenului A sau B prezent pe suprafața membranară a celulelor roșii, există antigenul Rh. Alelele a trei gene au posibilitatea de a coda antigenul Rh. Oamenii la care eritrocitele au aceste antigene Rh sunt desemnați Rh+ (pozitiv), iar cei care nu au aceste antigene sunt Rh-(negativ). În mod normal plasma nu prezintă anticorpi anti-Rh. Totuși dacă o persoană Rh- primește transfuzie sangvină cu sânge Rh+ se declanșează un răspuns imun cu formare de anticorpi care rămân în circulație. Dacă mai târziu se efectuează o a doua transfuzie sangvină cu Rh+, anticorpii deja formați vor cauza aglutinarea și hemoliza (liza eritrocitelor - distrugerea lor) sângelui donat, cu posibile consecințe severe.

Datorită existenței antigenului Rh, numarul tipurilor de sânge se mărește de la 4 la 8, devening grupele O+ și O-, A+ și A-, B+ și B-, AB+ și AB- cu semnul + reprezentând prezența antigenului respectiv - pentru absența lui.

Știați că? Grupul de sânge Rh poartă această denumire deoarece antigenul Rh, denumit factorul Rh, a fost prima oară descoperit și descris în sângele maimuțelor Rhesus.

Boala hemolitică a nou născutului

Cea mai întâlnită problemă cauzată de incompatibilitatea Rh este reprezentată de boala hemolitică a nou născutului, cu apariție în timpul sarcinii. Imaginați-vă un scenariu în care mama este Rh- și fătul ei este Rh+. În mod normal o cantitate foarte mică de sânge fetal trece din circulația fetală în cea maternă prin placentă. Dacă această cantitate ajunge să fie suficient de mare încât să stimuleze imunitatea mamei, atunci această va produce anticorpi anti-Rh. Probabilitatea cea mai mare de a avea loc schimbul de sânge între cele două organisme, matern și fetal, este la naștere, datorită leziunilor placentare întâlnite în mod normal în aceste circumstanțe. 
Ca și regulă în mod normal primul copil născut nu este afectat. Dacă mama rămâne din nou gravidă, atunci anticorpii anti-Rh pot străbate placenta intrând astfel în circulația fetală în timpul celei de-a doua sarcini. Dacă fătul este Rh- nu există nici o problemă, deoarece Rh- nu prezintă antigen Rh. Dacă fetusul este Rh+ atunci anticorpii anti-Rh materni vor duce la aglutinarea și hemoliza sângelui fetal, o reacție denumită incompatibilitate materno-fetală.

Tratamentul:

Pentru o astfel de situație este injecția cu anticorpi anti-Rh denumiți anti-Rh gamma globulină. Femeile Rh- trebuie să primească această injecție înainte de naștere, imediat după naștere, după o sarcină pierdută sau după un avort. Acești anticorpi se leagă și inactivează antigenele Rh fetale înainte ca sistemul imun al mamei să răspundă la aceste antigene străine și să producă proprii anticorpi anti-Rh.


Dicționar:

Antigen - orice substanță capabilă să declanșeze un răspuns imun sau să lege un anticorp. Antigenele celulare sunt fie proteine fie oligozaharide, ele desemnează suprafața celulară ca fiind proprie sau străină, prieten sau dușman. Aceste antigene de suprafață pot stimula producția de anticorpi de către limfocitele B și un răspuns citotoxic (toxic pentru o celulă, care poate provoca leziuni celulare) din partea celululelor cu rol în imunitate: granulocite (neutrofile, eozinofile et cetera), monocite și limfocite.

Alelă (alele) - una dintre două sau mai multe gene diferite care conține informația ereditară pentru caracteristici specifice, ocupând locusuri corespondente pe cromozomi pereche.

Aglutinogen - reprezintă un antigen care stimulează producția de aglutinină

Aglutinina - un anticorp prezent în sânge, el se atașează de antigene prezente pe celulele sau de particule solide. Această atașare cauzează aglutinarea (lipirea celulelor între ele) celulelor sau a particulelor. 

Glicoproteină - un compus constituit dintr-o porțiune de carbohidrat și una proteică.

Glicolipid - un compus din acizi grași și un carbohidrat, conținând azot dar nu acid fosforic. acest compus se regăsește preponderent în stratul de mielină a nervilor.

Plasma - porțiunea lichidă a sângelui și a limfei (lichidul circulant în sistemul limfatic).

Placenta - structură spongioasă ovală sau discoidă care se regăsește în uterul mamniferelor euteriane prin care fetusul își procură substanțe nutritive și oxigen.