Pielea - structură și roluri

În această lucrare tratăm analizatorul cutant, sau pielea din punct de vedere structural, axându-ne pe straturile sale anatomice: epiderm, derm, hipoderm și pe anexele pielii. Pentru a înțelege cum și unde se percep aceste senzații este important să cunoașteți structura analizatorului cutanat, format din epiderm, derm și hipoderm, pentru a înțelege poziționarea receptorilor și pentru a percepe pielea ca organ complex cu multiple roluri de protecție. Pielea are de asemenea rol în termoreglare și în metabolismul vitaminei D etc. Deci este important să o priviți în ansamblul ei, pe toate cele trei straturi (epiderm, derm, hipoderm) și nu doar ca analizator cutanat.

Sistemului tegumentar este un sistem format din:

  • piele
  • anexele acesteia: păr, unghii și unele glande asociate.

Pielea (analizatorul cutanat) este de multe ori percepută ca orice altceva în afară de un organ, dar aceasta este chiar cel mai greu organ al corpului omenesc, cântărind aproximativ 4 kg.
Pielea constituie un înveliș cu rol protector, prezentând în același timp și o funcție senzitivă, prin sensibilitatea tactilă, termică, dureroasă, presională și vibratorie.
Pe lângă funcția senzitivă, pielea mai îndeplinește următoarele roluri:

  • Reprezintă o barieră protectivă între organism și mediul extern(împiedică pătrunderea unor microorganisme, a apei și a unor radiații)
  • Termoreglare, prin secreția produsă de glandele sudoripare
  • Intervine în echilibrul acido-bazic, prin eliminare de acid lactic
  • Are un rol important în metabolismul vitaminei D, deoarece la nivelul pielii se produce aceasta prin expunerea la lumina soarelui
  • Absorbția unor vitamine liposolubile (A, E, K) și chiar a unor medicamente (pe bază de corticosteroizi, de asemenea, liposolubili)
  • Sinteza unor substanțe: keratina, melanina.

Structura pielii:

Este alcătuită, de la suprafață spre profunzime, din trei straturi :

  • Epiderm
  • Derm
  • Hipoderm (țesut subcutanat)
© OpenStax College, Anatomy & Physiology. OpenStax CNX. May 27, 2015 - structura pielii

Epidermul

Este format dintr-un țesut epitelial pluristratificat keratinizat. Este un țesut avascular (nu conține vase de sânge), nutriția sa fiind asigurată de straturile subiacente.
Straturile care alcătuiesc epidermul sunt, din profunzime spre suprafață, următoarele:

  • bazal,
  • spinos,
  • granulos,
  • lucid
  • cornos.

Un aspect interesant este faptul că stratul lucid este prezent doar în zonele corpului cu piele groasă, cum ar fi în talpă, sau palmă, el lipsind în zonele cu piele subțire.
Între aceste straturi ale epidermului se găsesc și o serie de celule, cu diferite funcții: 

  1. melanocitele, care sintetizează melanina, pigmentul care dă culoare pielii, și protejează celulele împotriva radiațiilor ultraviolete
  2. cheratinocitele, tipul predominant de celule din epiderm, care produc cheratina,
  3. celulele tactile sau celulele Merkel, care sunt un tip de receptor senzitiv, intrând în componența discurilor Merkel,
  4. celulele dendritice Langerhans, cu rol în imunitate.

Capacitatea regenerativă a epidermului este de-a dreptul impresionantă, omul pierzând în timpul vieții în jur de 16 kg numai de la acest nivel.

Dermul

Este de fapt o pătură formată din țesut conjunctiv dens, dar în același timp felxibil. Aici se găsesc vase de sânge și limfatice, terminații nervoase și anexe cutanate: foliculi piloși și glande sebacee, sudoripare, fibre musculare. Dermul comunică strâns cu epidermul, fiind unit cu acesta prin intermediul unor elemente fibroase, care împiedică pătrunderea unor substanțe de dimensiuni mari sau a microorganismelor. De asemenea, există niște proiecții înspre epiderm numite papile dermice, care contribuie la ancorarea celor două straturi.
Dermul este alcătuit din două straturi:

  • Superficial avem stratul papilar, puternic vascularizat, format din țesut conjunctiv lax, receptori senzitivi, fibre elastice. La acest nivel se găsesc și papilele dermice, fiind mai evidente pe suprafața degetelor unde formează niște proeminențe numite creste papilare, a căror întipărire dă naștere amprentelor, care au importanță în mărirea suprafeței de contact a degetelor, pentru a putea prinde mai bine obiectele. Știați că: încrețirea degetelor este un reflex (lucru evidențiat de faptul că odată cu tăierea nervilor de la nivelul degetelor, acestea nu se mai încrețesc) pentru a îmbunătăți controlul și a descuraja alunecarea în mediile ude
  • Stratul profund se numește stratul reticular, și este format din țesut conjunctiv dens, care contribuie în proporție de 80% la grosimea dermului.

Hipodermul

Nu este o componentă propriu-zisă a pielii; se mai numește țesut subcutanat sau subcutis, dar prezintă aceleași caracteristici protective. Este format din țesut conjunctiv lax, bogat în grăsime.
În hipoderm se află:

  • bulbii firlui de păr,
  • glomerulii glandelor sudoripare
  • anumiți corpusculi senzitivi.

Hipodermul formează fascia superficială, acoperind fascia groasă și densă a țesutului muscular scheletal subiacent.

Anexele pielii

Sunt structuri care provin, în special, din epiderm, având variate funcții. După structura lor, există:

  • anexe cornoase reprezentate de firele de păr și unghii,
  • anexe glandulare care sunt de fapt glandele sudoripare și sebacee.

Știați că? Sudoarea nu are miros imediat ce este produsă și secretată de glandele sudoripare, ci microbii de la suprafața pielii o descompun și îi dau mirosul neplăcut.