Analizatorul kinestezic

Analizatorul kinestezic deservește kinestezia, sau simțul mișcării corpului în spațiu. Cu toate că nu este printre subiectele obligatorii din programa voastră, analizatorul kinestezic este o temă interesantă. În acest scop, vă prezentăm mai jos:

  • proprioceptorii analizatorului gustativ: receptorii articulari, receptorii neuro-tendinoși Golgi, fusurile neuromusculare;
  • căile sensibilității kinestezice sau proprioceptive conștiente; 
  • căile sensibilității proprioceptive inconștiente. 

Citește acum pagina noastra pentru a înțelege rolul și segmentele analizatorului kinestezic.

Simțul kinestezic ne ajută să percepem mișcările diferitelor segmente ale corpului, de exemplu ale capului, gâtului sau membrelor. Informațiile legate de poziția și mișcarea segmentelor corpului sunt furnizate de mai mulți receptori: vizuali, vestibulari și cutanați, dar și de un alt tip de receptori, numiți proprioceptori.
Proprioceptorii sunt situați în:

  • mușchi
  • tendoane
  • ligamente
  • articulații. 

Acești receptori specifici ne dau informații legate de poziția și mișcările corporale chiar dacă noi nu le vizualizăm sau conștientizăm. Tot propioreceptorii ne dau informații și ajută la păstrarea unei contracții musculare de repaus, numită tonus muscular.

Ca orice analizator, analizatorul kinestezic prezintă 3 segmente:

  1. segment periferic reprezentat de receptori,
  2. segment intermediar reprezentat de căile de conducere aferente
  3. un segment central, aria corticală de integrare a informațiilor culese de receptori și transmise sub formă de impuls nervos.

I. Segmentul periferic (receptorii)

Sunt localizați în diferite părți ale sistemului locomotor: mușchi, tendoane, articulații, ligamente.
            
Receptorii articulari

Sunt situați la nivelul capsulei articulațiilor sinoviale și sunt reprezentați de:

  • corpusculii Ruffini (asemănători cu cei de la nivelul pielii), 
  • terminații nervoase libere
  • corpusculii Vater-Pacini. 

Corpusculii Ruffini și terminațiile nervoase libere sunt stimulați de către modificările de presiune articulară, în timp ce corpusculii Vater-Pacini, situați extraarticular, sunt stimulați de modificările de întindere ale ligamentelor articulare în timpul mișcării.

Receptorii neuro-tendinoși Golgi

Sunt situați la nivelul joncțiunii dintre mușchi și tendon și previn întinderea sau contracția excesivă a mușchiului. Corpusculii neuro-tendinoși Golgi sunt formați dintr-o capsulă de țesut conjuctiv care înglobează câteva fascicule ale tendonului. Fibre nervoase senzoriale penetrează această capsulă și se distribuie în jurul fibrelor tendonului.

Fusurile neuro-musculare

Fusurile neuro-musculare sunt structuri specializate, alcătuite din 5-10 fibre musculare intrafusale învelite de o capsulă conjunctivă. Prin urmare, raportat la fusurile neuromusculare, fibrele se clasifică în:

  • fibre fusale - care fac parte din fusurile neuro-musculare
  • fibre extrafusale - care nu fac porte din fusurile neuro-musculare

Controlul mișcărilor și a poziției corpului sunt corelate activ de către musculatura scheletică prin fibrele musculare extrafusale. Printre aceste fibre, dispuse paralel, se găsesc fusurile neuromusculare. Acestea sesisează schimbările de lungime ale fibrelor musculare extrafusale. Sunt de 2 tipuri: 

  • fibre cu sac nuclear, care au o porțiune centrală dilatată, bogată în nuclei 
  • fibre cu lanț nuclear, de calibru uniform, cu nucleii așezați în șir pe toată lungimea fibrei. Cele cu lanț nuclear sunt mai numeroase decât cele cu sac nuclear.

Inervația fibrelor intrafusale este dublă: senzitivă și motorie.

  • inervația senzitivă este asigurată de căi aferente, reprezentate de dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali, formate din 2 tipuri de fibre nervoase: 
    • de grup Ia, fibre cu diametru mare și cu viteză de conducere rapidă, se dispun în spirală în jurul porțiunii centrale a fibrelor cu sac nuclear și a celor cu lanț nuclear. 
    • de grup II, fibre cu diametru intermediar și viteză de conducere medie, se dispun în floare în jurul fibrelor cu lanț nuclear.
  • inervația motorie este asigurată tot de 2 tipuri de fibre nervoase:
    • fibrele 𝞬 (gamma) motorii, cu originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării.
    • Există fibre 𝞬 dinamice care se dispun în jurul fibrelor cu sac nuclear și fibre 𝞬 statice, dispuse în jurul celor cu lanț nuclear. 
    • fibrele 𝞪 cu originea tot în coarnele anterioare ale măduvei, dar care inervează fibrele musculare extrafusale,

Mecanismul de acțiune al fusurilor neuromusculare

Fusurile neuromusculare au rolul:

  • de a corecta schimbările de lungime ale fibrelor musculare extrafusale, fie când acestea sunt contractate, fie când sunt relaxare
  • de a readuce mușchiul la dimensiunea și starea de contracție de repaus, adică tonusul muscular.

În timpul întinderii musculare, fibrele musculare extrafusale sunt întinse, iar fibrele intrafusale fiind situate paralel cu acestea, se întind odată cu ele. Întinderea fibrelor intrafusale stimulează ambele tipuri de fibre nervoase aferente: 

  • cele de grup Ia, dispuse central 
  • cele de grup II, dispuse periferic

Activarea fibrelor grupului Ia stimulează fibrele motorii 𝞪 care vor duce la contracția fibrelor musculare extrafusale și, deci, la scurtarea lor. Totodată sunt stimulate și fibrele motorii 𝞬 care se distribuie în zonele periferice ale fibrelor extrafusale determinând contracția lor. Astfel, relaxarea mușchilor este prevenită prin activarea fusurilor care vor declanșa o contracție reflexă, ajutând la menținerea tonusului muscular. Mecanismul poate fi pus în evidență prin reflexul rotulian.

II. Segmentul intermediar (căile de conducere aferente)

Impulsurile nervoase sunt conduse către centrii nervoși superiori prin 2 căi:

  • căile sensibilității kinestezice sau proprioceptive conștiente 
    • fasciculul gracilis sau Goll 
    • cuneat sau Burdach
  • căile sensibilității proprioceptive inconștiente 
    • fasciculul  spinocerebelos dorsal sau Flesching
    • fasciculul  spinocerebelos ventral sau Gowers

Căile sensibilității kinestezice sau proprioceptive conștiente:

  1. Protoneuronul (primul neuron al căii)
  • este situat în ganglionul spinal anexat rădăcinii posterioare a nervului spinal
  • axonii lui trec la nivelul măduvei fibrele  prin cordoanele posterioare de aceiași parte 
  • fibrele urcă până la nivelul nucleilor gracillis și cuneat de la nivelul bulbului rahidian
  1. Deutoneuronul (al doilea neuron al căii)
  • este situat la nivelul bulbului în nucleii gracillis și cuneat
  • axonii lui trec de partea opusă și urcă până la nivelul talamusului
  1. al 3-lea neuron al căii
  • este situat în talamus
  • axonii lui se proiectează la nivelul scoarței cerebrale

Căile sensibilității proprioceptive inconștiente:

  1. Protoneuronul se găsește de asemenea în ganglionul spinal, anexat rădăcinii posterioare a nervului spinal
  2. Deutoneuronul  se găsește la nivelul măduvei spinării, în coarnele posterioare. Axonii deutoneuronului se comportă în 2 feluri:
  • fie trec în cordonul lateral de aceeași parte a măduvei pentru fasciculul dorsal Flechsig
  • fie se încricișează și trec în cordonul lateral de partea opusă pentru fasciculul ventral Gowers. 

Amandouă fasciculele au traiect ascendent spre cerebel, traversând trunchiul cerebral: 

  • fasciculul Flechsig traversează doar bulbul și ajunge la cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior
  • fasciculul Gowers traversează bulbul, puntea și mezencefalul și ajunge la cerebel pe calea pedunculului cerebelos superior.

III. Segmentul central (aria de proiecție corticală)

Axonii celui de-al treilea neuron al fasciculelor gracillis și cuneat se proiectează la nivelul scoarței cerebrale. Aria de proiecție este situată la nivelul girusului postcentral al lobului parietal, aria somatosenzitivă primară.