Comentariu pe strofe

Titlul poeziei („Strigăt în pustie”) sugerează poziția eului liric, neavând legătură cu spațiul propriu-zis, ci cu interpretarea lui Blaga asupra cuvântului și a semnificațiilor sale. Imaginându-se în postura de poet-profet, Blaga devine purtătorul de cuvânt al unei înalte instanțe (de regulă, o instanță divină), al unei învățături ridicate la rangul de credință sau religie. Astfel, „Strigăt în pustie” devine un adevărat crez poetic de tip expresionist. Se produce refuzul cuvântului în favoarea lumii ca forță vitală, eliberată de constrângerile impuse de semnificațiile care îi sunt atribuite. Strigătul este treapta cea mai înaltă pe scara sonorităţii reflexiv-poetice din opera lui Blaga. Acesta simbolizează o stare de exaltare fără limite a ființei umane, iar cuvântul este eliberat „în pustie”, și nu organizat în scripturi, ca de obicei.

Întreaga poezie este con…

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in