Paralelă Testament

Atât poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, cât şi poezia „Testament” de Tudor Arghezi fac parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii române din perioada interbelică, perioadă în care se pune accent pe intelectualizarea poeziei și conștientizarea menirii poetului prezentată prin intermediul operei. Ambele poezii fac parte din volumul de debut al fiecărui autor, respectiv volumul „Poemele iubirii” (1919) al lui Blaga şi volumul „Cuvinte potrivite” (1927) al lui Arghezi, având rol de program literar, realizat prin mijloace poetice. Aceste poezii sunt arte poetice deoarece autorii îşi exprimă propriile convingeri despre arta literară și despre aspectele esențiale ale acesteia și viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei despre poezie (teme, modalități de expresie și de creație) și despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea și creația). Alte arte poetice: „Către cititori” (Lucian Blaga), „Flori de mucigai”, „Cuvânt” (Tudor Arghezi), „Joc secund” (Ion Barbu). 

Titlul poeziei lui Blaga este o metaforă revelatorie care semnifică ideea cunoaşterii luciferice. Pronumele personal „eu” este așezat în fruntea primei poezii din primul volum, adică în fruntea operei. Plasarea sa inițială poate corespunde influenţelor expresioniste (exacerbarea eului), dar mai ales exprima atitudinea poetului filozof de a proteja misterele lumii, izvorată din iubire. Verbul la forma negativă, „nu strivesc”, exprimă refuzul cunoaşterii de tip raţional, dar dorinţa arzătoare pentru cunoaşterea luciferică. Metafora revelatorie „corola de minuni a lumii”, imagine a perfecţiunii, a absolutul...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in