Secvențe reprezentative

„Ion” urmează un model tradițional al romanului realist de tip obiectiv în care se utilizează fragmente cu rol monografic, narator omniscient, tipologii de personaj, imagini ale unui univers rural. Opera dezvoltă tema satul și țăranul și are ca mesaj ideea că iubirea pământului întrece, în sufletul țăranului, orice pasiune. Compoziția romanului este clasică, narațiunea are două fire, care încep cu descrierea drumului ce duce din Armadia spre Bistrița și trece prin satul Pripas, având două mari subdiviziuni: Glasul pământului și Glasul iubirii, coordonate de evoluția interioară a protagonistului.

Hora

Chiar din primul capitol, intitulat în mod sugestiv Începutul, cititorul intră în contact cu majoritatea personajelor, precum și cu tensiunile care anima viața din Pripas. Adunându-le la hora satului, naratorul omniscient are ocazia să reliefeze mai întâi stratificarea tradițională a societății țărănești. Utilizând tehnica detaliului semnificativ, naratorul se focalizează pe comportamentul lui Alexandru Glanetașu „ca un câine la ușa bucătăriei, trage cu urechea”, justificând parcă obsesia fiului său, Ion, de a poseda pământ. Dându-i întâlnire Anei în dosul șurii, pentru a fi feriți de cei de la horă, fiul Glanetașu...