Roman circular (relația incipit-final)

Apărut în anul 1920, „Ion” este considerat a fi primul roman cu elemente moderne din istoria literaturii noastre. Roman interbelic, realist, obiectiv, „Ion” este rezultatul muncii de șapte ani a scriitorului Liviu Rebreanu, cel care a scris și primul roman de analiză psihologică din literatura română („Pădurea spânzuraților”). Opera de față se înscrie în categoria romanelor circulare, întrunind toate condițiile necesare.

Legătura dintre incipit și final este grăitoare în ceea ce privește calitatea de roman circular a textului. Atât la început, cât și la finalul textului, sunt descrise satul Pripas și drumul pe care se ajunge acolo. Autorul creează cititorului impresia că el însuși devine călător prin sat, fiind, în același timp, martorul evenimentelor relatate. Această impresie este construită cu ajutorul unei tehnici ce presupune realizarea descrierilor în forma unui traseu virtual. Astfel, în incipit se descrie întâi drumul, și apoi satul, pe când în final, satul, și apoi drumul. Informațiile sunt detaliate, creând o puternică impresie vizuală: „Lăsând Jidovița, drumul urcă întâi anevoie până ce-și face loc printre dealurile strâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai Pădurii Domnești, și poposind puțin la...