Perspectiva narativă

Romanul „Ion” a fost scris de către Liviu Rebreanu vreme de șapte ani, între 1913 și 1920. La momentul apariției romanului, în 1920, criticii literari au remarcat evoluția notabilă a scriitorului, care nu impresionase în mod deosebit până atunci. Eugen Lovinescu a declarat că Rebreanu este cel care a „obiectivat” proza românească prin conceperea romanului „Ion”, având în vedere că acesta era primul roman interbelic obiectiv din cadrul literaturii române.

Opera însumează două părți distincte: „Glasul pământului” și „Glasul iubirii”. Cele două părți cuprind treisprezece capitole, iar titlurile lor sintetizează acțiunea fiecăreia dintre ele (de exemplu, „Începutul”, „Sfârșitul”, „Rușinea”, „Nunta” etc). Acțiunea romanului se desfășoară pe două planuri narative care constituie, împreună, imaginea socială a satului ardelean. Primul plan este cel al vieții țărănești și urmărește destinul lui Ion, precum și pe cel al personajelor care îl influențează la rândul lor. Cel de-al doilea plan narativ prezintă viața intelectualității rurale și pune accentul pe destinul familiei învățătorului Herdelea. La nivelul fiecărui plan, tehnica narativă utilizată este cea a înlănțuirii.

Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere din care naratorul relatează faptele petrecute de-a lungul unei opere epice. Naratorul, instanță fictivă în cadrul unei opere literare epice, joacă rolul unui purtător de cuvânt al autorului. Prin comentarii la adresa faptelor relatate sau prin lipsa lor, acesta, își dezvăluie poziția față de cele petrecute. În romanul „Ion”, perspectiva narativă este obiectivă, iar întâmplările sunt relatate la persoana a treia. Naratorul este omniscient și omniprezent, expunând în mod obiectiv cele observate. Astfel, acesta are acces deplin la toate unghiurile din care se interpretează faptele, precum și modul de evoluție a personajelor și evenimentelor, întrucât cunoaște toate compartimentele vieții acestora. Atitudinea naratorului profilează focalizarea zero, întărindu-se astfel caracterul obiectiv al operei. Naratorul este detașat...