[10]

Momentele subiectului

Instructiv, educativ şi emoţionant, romanul Ion, apărut în 1920, constituie o operă de analiză profundă a „sufletului bestial”, desprins dintr-un context eticizat şi robust. Considerat de George Călinescu drept o „capodoperă de o măreţie limitată solemn ca un fluviu american”, romanul Ion aduce în atenţia cititorului o mulţime de „suflete mediocre în luptă cu drame peste puterile lor”, cum spunea acelaşi Călinescu, dintre care se remarcă imaginea personajului principal, Ion Pop al Glanetaşului.

Fiind o operă epică, acţiunea romanului este împărțită în toate momentele subiectului. Tema este luată din viaţa obişnuită a tăranilor, iar intriga este relativ simplă. Incipitul romanului prezintă drumul, cu rol metaforic, deoarece simbolizează drumul vieţii, care intră în Pripas, într-o zi caldă de vară, realizând legătura dintre lumea reală şi cea ficţională a romanului. El fixează câteva repere geografice (Valea Someşului, orăşelul Armadia), apropiind cititorul de spaţiul acţiunii satul ardelenesc Pripas, şi fixând modalitatea definitorie de construire a personajului principal – apropierea de el prin încercuire. Romanul începe prin prezentarea satului, atenţia este îndreptată apoi către hora la care participă tot satul, apoi către un grup sau altul. Pe măsură ce acţiunea se conturează, Ion se individualizează de ceilalţi, vieţuind singur într-o oscilare continuă de stări sufleteşti şi de evenimente.

Expoziţiunea romanului prezintă timpul, locul şi personajele care, într-o duminică, o zi frumoasă de vară, de adună în ograda văduvei lui Maxim Oprea. Toși sunt pregătiți pentru hora de duminică, unde flăcăii și tinerele din sat joacă Someșana și Învârtita. Printre participanţi se află și primarul, Florea Tancu, înconjurat de săteni, care se strâng în grupuri ce evidenţiază o anumită ierarhie socială: Trifon Tătaru, chiaburul Ştefan Hotnog, Simion Lungu și, mai târziu, Vasile Baciu. În curtea văduvei se află și alți săteni precum Alexandru Pop Glanetaşul sau tinerele neinvitate niciodată la joc. Își fac apariția şi preotul Belciug, Zaharia Herdelea, învățătorul satului, soţia sa şi copiii acestora. Dintre tinerii care se bucură de hora de duminică, se remarcă Ion Pop al Glanetaşului, Florica Oprea, Ana Baciu, George Bulbuc şi Ilie Onu. La horă, deşi o îndrăgește pe Florica, o fată tare frumoasă, dar fără bani, Ion alege să joace cu Ana, o tânără urâtă, dar bogată.

În intrigă,...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Deja membru? Log in