Particularități ale comicului de situație

Comicul se definește, în sens larg, drept tot ceea ce stârnește râsul. Este un fenomen antropologic, propriu naturii umane. Modalitățile care stârnesc râsul, ca și sensibilitatea la comic diferă de la o epocă la alta, de la o cultură la alta, de la individ la individ. Un element esențial în declanșarea efectului comic pare a fi contrastul sau nepotrivirea (între aparență și esență, între pretenții și realitate, între așteptări și rezultate, între viu și mecanic etc.). Pentru a fi receptat cu o atitudine binevoitoare, de detașare amuzată, contrastul comic trebuie să fie inofensiv, să nu producă suferință sau daune. Principalele forme de realizare a comicului în dramaturgie sunt comicul de situație, de caractere sau de moravuri și de limbaj.

Comedia este specia genului dramatic, în versuri sau în proză, care are finalitate moralizatoare și produce râsul cititorului sau al spectatorului, prin folosirea a diferite tipuri de comic. Ca trăsături generale ale comediei pot fi menționate: destinată să provoace râsul, personajele reprezintă categorii sociale diverse; subiectele sunt general umane, eroii întruchipând caractere (parvenitul obraznic, sclavul șiret, aristocratul mândru); conflictul se plasează între aparență și esență (doar aparent, valorile sunt false); deznodământul este vesel, stilul – parodic. Conflictele dramatice în comedie sunt derizorii, de nivel exterior, și ilustrează ridicolul preocupărilor personajelor.

Comedie de moravuri, care dezvăluie viața publică și de familie a unor politicieni care, ajunși la putere și roși de ambiții, sunt caracterizați de o creștere bruscă a instinctelor de parvenire, „O scrisoare pierdută” se înscrie în seria operelor caragialiene care au în centru vanitatea.

Acțiunea piesei se...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in