Ion Luca Caragiale
O scrisoare pierdută

Comedie

Acesta este un fragment de text din pagina Comedie din ebook-ul O scrisoare pierdută. Click pe citește mai mult pentru a citi întreaga pagină.

Aparţinând genului dramatic, „O scrisoare pierdută” prezintă particularităţile de construcţie specifice unei piese de teatru. Pentru a preciza elementele reprezentării scenice, dramaturgul foloseşte didascaliile. Aceste indicaţii scenice includ: lista de personaje (în care apar simple notaţii de identificare şi elemente de caracterizare), precizări privind spaţiul, timpul şi unităţile compoziţionale (act, scenă, tablou),  precum şi referiri la decor, vestimentaţie, jocul actorilor etc.

Dialogul este principalul mod de expunere al operei dramatice, fiind elementul esenţial în caracterizarea personajelor şi conturarea acţiunii. Dialogul dramatic îndeplineşte simultan funcţia narativă, descriptivă şi de caracterizare, ilustrând principiul dublei enunţări. Astfel, se pot identifica doi emiţători (dramaturgul şi actorul)  şi doi receptori (actorul şi spectatorul). De exemplu, dialogul din primul act, dintre Tipătescu şi Pristanda, are rolul de a contura portretele personajelor. Așadar, Ghiţă este servil, corupt, umil, pe când Tipătescu este autoritar. În același timp, dialogul are o funcţie descriptivă (fixează reperele spaţiale şi temporale ale acţiunii) şi o funcţie narativă (prin episodul retrospectiv povestit de Pristanda).

Un alt mod de expunere folosit în comedia de față este monologul dramatic. Acesta se întâlnește în operă sub forma monologului adresat (spre exemplu, discursul lui Farfuridi şi al lui Caţavencu), a monologului narativ (spre exemplu Pristanda, care îi relatează lui Tipătescu  cum a spionat întâlnirea dăscălimii în casa lui Caţavencu), a solilocviului (spre exemplu, solilocviul lui Caţavencu), precum și a aparteului (Pristanda  face  abstracţie de celelalte personaje din scenă,  rostinsu-şi monologul cu voce înceată spre spectatori, aparteul fiind marcat printr-o indicaţie scenică de tipul: aparte).

Elementul definitoriu pentru specia comediei este însă prezența comicului, care poate fi de mai multe tipuri: de situaţie, de caracter, de moravuri, de limbaj şi de nume.

Comicul de situaţie este reprezentat de pierderea şi găsirea succesivă a scrisorii...

[citește mai mult]