Ghiță Pristanda

Comedia realistă de moravuri „O scrisoare pierdută” a fost interpretată pentru prima dată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în data de 13 noiembrie 1884. Apoi, în anul 1885, a avut loc cea dintâi publicare a piesei, aceasta fiind a treia dintre cele patru piese de teatru scrise de către I.L. Caragiale. 

Așa cum se întâmplă de obicei cu personajele lui Caragiale, acestea reprezintă tipuri umane.  Acestea apar în contextul intersectării dintre interesele a două grupări politice locale ce aparțin partidului aflat la guvernare, în secolul al XIX-lea. Astfel, în „O scrisoare pierdută” întâlnim următoarele tipologii: tipul politic și al demagogului (Nae Cațavencu), tipul oportunistului (Zaharia Trahanache), tipul adulterinei (Zoe Trahanache), tipul politicianului fără scrupule (Agamemnon Dandanache), precum și tipul slugarnicului (Ghiță Pristanda).

Pristanda, polițaiul orașului, este un personaj secundar, masculin, individual, care este prezent în toate momentele-cheie ale acțiunii operei. Acesta este un angajat al primăriei orașului de provincie unde are loc acțiunea piesei. Utilizat de către prefectul Ștefan Tipătescu pentru îndeplinirea de sarcini personale, Pristanda este pentru superiorul său „omul bun la toate”. El este caracterizat atât prin propriile replici, cât și prin intermediul altor personaje. Astfe...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in