Lumea basmului

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini despre lumea basmului, reflectată într-un basm cult studiat, pornind de la ideile exprimate în următoarea afirmație critică: „Ceea ce caracterizează basmul, ca operă de artă, este o lume cu totul aparte [...], opusă deci cotidianului, o lume în care voința omului nu cunoaște limite, în care nu există contrarii care să nu poată fi rezolvate. Basmul pornește de la realitate, dar se desprinde de ea, trecând în suprareal. [...] Este o lume opusă realității cotidiene nu prin personaje și întâmplări (care pot fi verosimile), ci prin atmosfera ei interioară, prin esența ei”. (Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc)

Cerințe:

Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentația (cu minimum 4 argumente/ raționamente logice/ exemple concrete etc.) și concluzia/ sinteza.În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

Rezolvare:

Basmul este o narațiune deliberat fantastică, definită ca specie a genului epic din literatura populară sau cultă, care prezintă confruntarea dintre două categorii opuse – Binele și Răul –, simbolizate prin personaje pozitive și negative. „Ceea ce caracterizează basmul, ca operă de artă, este o lume cu totul aparte, concepută în coordonatele unui univers fantastic, opusă deci cotidianului, o lume în care voința omului nu cunoaște limite, în care nu există contrarii care să nu poată fi rezolvate.”

Din confruntarea celor două principii, Binele iese învingător, deoarece basmul propune modele de conduită, idealuri prețuite de omul din popor. Din literatura populară, specia a trecut și în literatura cultă, basmul cult exprimând viziunea artistică a unui singur creator.

Ion Creangă, unul dintre scriitorii care s-au impus în literatura română prin originalitatea stilului, a lăsat posterității o operă variată, aducând în literatura cultă farmecul și spontaneitatea literaturii populare. Povestea lui Harap-Alb, considerată „sinteză a basmului românesc” (Nicolae Ciobanu), se dezvoltă pe un tipar narativ tradițional, particularizat prin intervențiile autorului cult, care supune materialul epic unui proces de transformare în funcție de propriile structuri mentale și de propriile concepții.

Acțiunea basmului este structurată pe episoade, urmărind tiparele epicii populare. Situația inițială prezintă o stare de echilibru – craiul are trei feciori, Verde-Împărat are trei fete, - care va fi perturbat prin sosirea scrisorii lui Verde-Împărat. Acesta nu are moștenitori și îi cere fratelui său să îi trimită pe unul dintre fii pentru a-i lăsa împărăția. Rugămintea nu e deloc ușor de îndeplinit, pentru că cele două împărății se află departe una de cealaltă, separate de războaie.

Acțiunea de recuperare a echilibrului, care constituie un alt element din tiparul narativ tradițional, începe în momentul în care fiii mai mari ai craiului pornesc spre împărăția unchiului lor, convinși că vor reuși. Ambii eșuează lamentabil, la proba podului unde sunt așteptați de tatăl deghizat în piele de urs. Când mezinul cere permisiunea de a pleca în aceeași călătorie riscantă, este refuzat cu asprime. Supărat, fiul mai mic al craiului se retrage în grădina palatului și întâlnește o bătrână pe care o miluiește cu un bănuț. Drept răsplată, bătrâna îi dă sfatul să nu plece la drum fără calul, armele și hainele tatălui său de când a fost mire. Fabulosul își face apariția într-un cadru care nu sugerează prin nici o caracteristică evenimente neobișnuite, pentru că „basmul pornește de la realitate, dar se desprinde de ea, trecând în suprareal” (Mihai Pop, Pavel Ruxăndoi...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in