Particularitățile basmului cult

„Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult care demonstrează atașamentul și admirația lui Creangă față de folclorul românesc. Opera a fost publicată pentru prima dată în anul 1877, în revista „Convorbiri literare”. Acesteia i-a urmat o a doua publicare, în același an, în ziarul „Timpul”.

Basmul este opera epică populară sau cultă, de dimensiuni medii, în care realul și fantasticul se întrepătrund. Acțiunea are în centru un conflict bazat pe principiul luptei dintre bine și rău, confruntare care se soldează întotdeauna cu victoria finală a binelui. Întrucât „Povestea lui Harap-Alb” are un autor cunoscut (Ion Creangă), textul este un basm cult.

În „Povestea lui Harap-Alb” se regăsesc trăsături ale basmului cult și la nivel structural, stilistic, precum și în modalitatea de construcție a personajelor. Textul respectă structura tipică basmelor. Astfel, există o situație inițială de echilibru, reprezentată de existența celor doi frați (craiul și Împăratul Verde), care își duc existența la distanță unul față de celălalt. Ceea ce contribuie la crearea dezechilibrului este absența moștenitorului lui Verde Împărat, ...