Tema și viziunea despre lume

La Bacalaureatul din data de 30.06.2014, elevilor de clasa a XII-a, de la profilul real li s-a cerut să scrie un eseu în care să prezinte tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu - printre poeziile la care puteau face referire se numără și Oul dogmatic de Ion Barbu.

Astfel, profesorii noștri îți pun la dispoziție materialul în care se prezintă tema și viziunea despre lume în poezia Oul dogmatic. Citindu-l vei învăța care sunt pașii pe care trebuie să-i respecți dacă vei primi o asemenea cerință și care sunt informațiile pe care trebuie să le incluzi în eseul tău. În plus, îți va fi mult mai ușor să înțelegi tema principală a poeziei și viziunea despre lume a poetului odată ce ai parcurs eseul nostru de nota 10.

Titlul poeziei „Oul dogmatic” este alcătuit din două cuvinte, iar primul dintre ele (oul) reprezintă, în viziunea despre lume adoptată de Ion Barbu, simbolul esenţei universului și al originii acestuia. Simbolul servește drept argument pentru existența unor lumi mărunte ce păstrează „dogma” ca normă obligatorie, tradiționalizată. Cuvântul „dogmă” are sensul de teză, învăţătură fundamentală a unei religii, care nu admite abateri. Prin intermediul oului, poetul păstrează dogma privitoare la naşterea lumii şi la caracterul ciclic, repetitiv al vieţii.

Fiind o poezie modernă, Oul dogmatic surprinde urbanizarea și intelectualizarea literaturii. Limbajul lui Barbu este mai puțin tradiționalist decât cel al altor poeți români, precum Mihai Eminescu sau Vasile Alecsandri. De asemenea, se remarcă preocuparea pentru o poezie de cunoaștere, poezia devenind o modalitate de contemplare a lumii. Astfel, tema poemului de față este contemplarea relației dintre creator și creația acestuia.

Din cauza incapacităţii omului de a se iniţia în tainele existențiale, acesta a decăzut spiritual, fiind superficial și lacom, preocupat numai de viaţa materială (simbolizată de «oul roşu» ce se mănâncă de Paşte), devenind «Om fără saţ şi om nerod». Poetul îndeamnă, astfel, ființa umană spre cunoaşterea absolută, demonstrând limitările care o țin în loc....”

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in