Particularități ale textului poetic
Poezia „Joc secund”, de Ion Barbu (pe numele său real, Dan Barbilian), aparține volumului cu același nume, apărut în anul 1930. Inițial, opera a purtat un nume provizoriu, intitulându-se „Din ceas, dedus”. În anul 1964, însă, indicațiilor editoriale au provocat modificarea titlului operei aceasta devenind astfel „Joc secund”.
Tema poeziei este reprezentată de ideea lumii purificate prin intermediul procesului de autocunoaștere. Acesteia i se adaugă și cea a actului intelectual ca afectivitate lirică. Autocunoașterea este reprezentată asemenea unui proces de oglindire, idee surprinsă de criticul literar George Călinescu în declarația: „Aceste două strofe sunt definiția însăși a poeziei: Calma creastă a poeziei este scoasă (dedusă) din timp și spațiu, adică din universul real (din ceas), este nu un joc prim, ci un joc secund, o imagine ireală într-o apă sau într-o oglindă. Poetul nu trăiește la zenit, simbolul existenței în contingent, ci la nadir, adică din interior, în eul absolut, care nu e efectiv, ci numai latent. Poezia e un cântec de harfe, răsfrânte în apă, sau lumina fosforescență a meduzelor care sunt văzute numai pe întuneric, adică atunci când ochii pentru lumea întinsă se...