Particularitățile nuvelei

Nuvela „Moara cu noroc” îi aparține lui Ioan Slavici, un cunoscut scriitor ardelean. Opera a fost publicată pentru prima dată în anul 1881, în volumul de debut al acestuia, intitulat „Novele din popor”. Tema sa principală este patima înavuțirii și efectele acesteia asupra caracterului uman, întrucât este vorba despre o nuvelă psihologică. Nuvela este specia literară a genului epic, în proză, de dimensiuni medii, în care există un conflict puternic, fiind accentuat îndeosebi portretul complex al unui personaj.

Încă din incipit este evidențiată tematica nuvelei, printr-un sfat înțelept rostit de bătrâna soacră a protagonistului: „- Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția: ci liniștea colibei tale te face fericit”. Aceste cuvinte sunt rostite la auzul veștii cum că Ghiță (personajul principal) dorea să ia în arendă hanul „Moara cu noroc”, sperând la un profit generos. Finalul o prezintă tot pe bătrână, înconjurată de copii, plină de regrete pentru situația nefastă în care se afla. Relația dintre incipit și final asigură simetria structurii nuvelei.

Tema preocupării exagerate pentru îmbogățire se reflectă în cadrul operei prin intermediul conflictului dintre Ghiță și Lică Sămădăul, personajul negativ al operei. Acesta din urmă este un porcar bogat, care își obținuse averea fiind implicat în diverse fărădelegi. Lică era un individ periculos, cunoscut în tot satul pentru atitudinea lui sfidătoare și violența cu care alegea să rezolve o problemă atunci când balanța nu se înclina în favoarea lui. Folosindu-se de acest statut impunător, el îl șantajează pe Ghiță, obligându-l la diverse...