Comparație Enigma Otiliei

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinți, comparativ, aceeași temă literară (de exemplu: istoria, familia, iubirea, banul etc.), tratată în două texte narative diferite. În redactarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea temei și a modului în care aceasta este tratată în fiecare dintre operele alese;
- ilustrarea comparativă a două asemănări și/ sau deosebiri între cele două texte narative, sub aspectul structurii și al compoziției (de exemplu: construcția subiectului, acțiune, conflict, personaje, titlu, incipit, final, relații spațiale și temporale, tehnici narative etc.);
- relevarea a două asemănări și/ sau deosebiri în construcția personajului principal/ a personajelor principale din cele două texte narative, prin referire la temă sau la curentul literar/ la ideologia literară/ la viziunea autorilor asupra condiției umane/ la mesajul transmis;
- exprimarea unei opinii argumentate în privința asemănărilor și deosebirilor dintre cele două texte, din perspectiva realizării lor artistice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

Rezolvare:

Dintre toate elementele care definesc universul existenței umane, banul este cel care influențează în cea mai mare măsură destine individuale și colective. În numele acumulării de capital se fac sacrificii nejustificate, se renunță la valori morale, fără a se lua în calcul efemeritatea valorilor reprezentate de bani.
În funcție de epocile/ ideologiile literare pe care le-au ilustrat, operele scriitorilor români au abordat în prim plan sau în plan secundar tema banului/ a înavuțirii/ a avariției. Este interesant de remarcat că această temă este evidențiată mai ales de operele literare realiste, care o asociază, de obicei, cu ideea degradării omului stăpânit de această obsesie/ patimă.

Moara cu noroc, de Ioan Slavici, este o nuvelă psihologică de dimensiuni ample, care dezvoltă o temă caracteristică acestei specii: dezumanizarea sub influența patimii pentru ban. Se poate vorbi de trei straturi tematice. Primul – care poate fi considerat o „supratemă” – deschide narațiunea prin cuvintele bătrânei, soacra lui Ghiță: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit”. În final, bătrâna meditează din nou asupra celor întâmplate, subliniind ideea fatalității oarbe. Al doilea nivel tematic, cu valențe sociologice și psihologice, vizează consecințele nefaste pe care setea de îmbogățire le are asupra individului. Procesul dezumanizării lui Ghiță, sub imperiul nefast al setei de înavuțire, este urmărit evolutiv, marcând și dramatice reînvieri ale fondului său de omenie. Al treilea nivel tematic al nuvelei poate fi identificat în fascinația exercitată de forța și de autoritatea care se degajă din personalitatea sămădăului. Personajul negativ intimidează orice adversar prin temeritatea cu care sfidează legile.

Titlul nuvelei are semnificație simbolică și sugerează ironia la adresa personajelor implicate în jocul destinului nemilos – atât pentru Ghiță, cizmarul devenit cârciumar, cât și pentru familia lui, moara convertită în cârciumă va deveni un spațiu blestemat.

Acțiunea, plasată la sfârșitul secolului al XIX-lea, este predominant interioară, prezintă un caz de conștiință și ilustrează convertirea ideii în obsesie, urmărind evoluția personajului principal. Se urmărește, din perspectivă obiectivă și omniscientă, destinul personajului Ghiță, un cizmar care dorește să-și schimbe condiția socială; el ia în arendă o cârciumă, aflată la răscruce de drumuri, cunoscută sub numele de Moara cu noroc. Deși este avertizat de soacra sa ...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in