Mara

Romanul „Mara”, de Ioan Slavici, a fost publicat inițial treptat, în douăzeci și patru de numere ale revistei „Vatra”. Apariția operei în volum, la editura „Luceafărul”, a avut loc în anul 1906, la Budapesta. Intens preocupat de problemele sociale ale țărănimii ardelene, Slavici a surprins această lume în perioada de final a secolului al XIX-lea, precum și la începutul secolului XX. Mara este „prima femeie antreprenor din literatura română”, întrucât trăiește într-un context supus noilor norme ale capitalismului.

Caracterizare directă

Protagonista este caracterizată în mod direct: de către narator, de către alte personaje, precum și prin autocaracterizare. Mara este personajul principal al romanului cu același nume, fiind, în același timp, personaj individual și feminin.

Mara a rămas văduvă destul de devreme, întrucât, în momentul povestirii, naratorul o descrie ca fiind încă puternică, tânără și muncitoare („era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc”). Statutul ei social este modest („e săracă și ea, c-a rămas văduvă cu doi copii”), parțial datorită morții soțului („A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei”), dar mai ales din cauză că aparține „clasei de jos”, fiind o femeie simplă de la țară. Cu toate acestea, ea reușește să se ridice deasupra greutăților prin care trece, datorită inteligenței, a hărniciei și a perseverenței de care dă dovadă. 

Femeia are o dragoste nemărginită pentru cei doi copii, Persida și Trică. Tot ceea ce întreprinde este pentru binele lor, iar tendința de a economisi până la ultimul bănuț se datorează tot dorinței de a le asigura celor doi un trai demn și îndestulat. Pentru Mara, cei doi copii sunt o adevărată bucurie și o motivează să treacă peste toate dificultățile, aducând zâmbetul pe chipul ei ostenit („Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguiește și se ceartă cu oamenii, se mai ia și de cap câteodată, plânge și se plânge c-a rămas văduvă, și apoi se uită împrejur să-și vadă copiii și iar râde.”). Banii reprezintă un mijloc pentru ea, și nu un scop, ceea ce evită ca preocuparea pentru câștigul material s-o dezumanizeze. Altruistă și dedicată copiilor, ea nu strânge banii pentru sine, ci pentru ei, dorind să-i vadă împliniți și mulțumiți („Tot n-are nimeni copii ca mine!”).

Protagonista este credincioasă („creștină adevărată”) și ține mult la propriile valori și principii, aflate în concordanță cu cele tradiționale. Între latura spirituală și cea materialistă a Marei nu există contradicții, astfel încât personalitatea ei este una echilibrată și armonioasă. Inteligența ei rămâne una pragmatică, mai ales când este vorba de a inventa noi strategii pentru a-și asigura traiul de zi cu zi.

Caracterizare indirectă

În mod indirect, trăsăturile protagonistei reies din vorbele rostite și faptele săvârșite, precum și din gândurile acesteia, redate de către naratorul omniscient. Înainte de toate, Mara este „prima femeie capitalist din literatura română”, având un spirit antreprenorial admirabil. Rămasă văduvă, cu o gospodărie și doi copii de îngrijit, ea învață să-și transforme slăbiciunile în atuuri. Astfel, ea se folosește de toate armele pe care le ...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in