Propoziția subordonată predicativă

  1. Propoziția subordonată predicativă

Propoziția subordonată predicativă este aceea care, aflată lângă un verb copulativ din regentă, înlocuiește numele predicativ în cadrul unei fraze.

        Exemplu: Ea este/ cea care m-a ajutat.

Propoziția predicativă răspunde la întrebările:

  • ce?
  • cum?
  • ce fel de?

Propoziția predicativă poate fi introdusă prin:

  • Pronume relativ

Nelămurirea este/ care dintre elevi a copiat.

  • Pronume nehotărât

Poți lua/ orice poftești.

  • Conjuncțiile: că, să, ca…să, dacă, de

Treaba ta este/ supraveghezi clădirea.

  • Adverbe și locuțiuni adverbiale

Vacanța este/ cum și-a imaginat-o ea.

Există o serie de verbe care cer propoziția predicativă. Acestea sunt, după cum urmează:

  • a deveni
  • a se naște
  • a fi
  • a ajunge
  • a se constitui
  • a ieși
  • a se numi
  • a rămâne
  • a se chema
  • a părea
  • a se face
  • a însemna

Observații:

  1. Verbele copulative a fi, a rămâne și a părea, pot fi utilizate și sub formă de verbe impersonale, necesitând a fi urmate de o propoziție subiectivă.

Exemple:  

Era/ să pierd autobuzul. – PREDICATIVĂ

Era/ tot ce visase. – SUBIECTIVĂ

  1. În cazul unor anumite expresii impersonale, adverbul stă înaintea verbului a fi, caz în care propoziția subiectivă se poate confunda cu ușurință cu o propoziție predicativă.

Exemple:

Se pare/ că a uitat de cearta lor. – SUBIECTIVĂ

El pare/ că a uitat de cearta lor. – PREDICATIVĂ

Reguli de punctuație

Propoziția subordonată predicativă nu se desparte niciodată prin virgulă de regenta sa, așa cum nici între subiect și predicat nu se pune virgulă.