Propoziția subordonată completivă

Propoziția subordonată completivă directă

Propoziția subordonată completivă directă, aflată lângă un verb la mod personal sau nepersonal (sau o locuțiune verbală tranzitivă, o interjecție cu valoare verbală tranzitivă) din regentă, are rol de complement direct.

Exemple:

Verb tranzitiv: Am văzut/ cum învață George.

Locuțiune verbală tranzitivă: Vânzătoarea a băgat de seamă/ că a plecat un client.

Interjecție cu valoare verbală tranzitivă: Uite/ că s-a rezolvat problema.

Propoziția completivă directă răspunde, în cadrul unei fraze, la următoarele întrebări:

  • Pe cine?
  • Ce?

Propoziția subordonată completivă directă poate fi introdusă prin:

Una dintre următoarele conjuncții: că, să, cum, ca să, ca…să, dacă, de

Exemplu: Andreea observase înainte/ o incomoda aglomerația.

Pronume sau adjective pronominale relative sau nehotărâte

Exemplu: Spune-mi/ cine a lipsit.

Adverbe relative

Exemplu: Nu am aflat/ când pleacă trenul.

Observație:

Propoziția completivă directă nu poate fi cerută niciodată de un verb reflexiv.

Reguli de punctuație

Când propoziția subordonată completivă directă se află înaintea regentei, se desparte de aceasta prin virgulă.

Exemplu: Ce faci tu acum,/ eu fac de multă vreme.

Când completiva directă se află după regentă, ea nu se desparte prin virgulă de aceasta.

Exemplu: Știu/ ce carte ți-a plăcut cel mai mult.

Propoziția subordonată completivă indirectă

Propoziția subordonată completivă indirectă îndeplinește funcția de complement indirect în cadrul unei fraze, când se află lângă un verb tranzitiv sau intranzitiv, un adjectiv, un adverb, o locuțiune verbală sau o interjecție cu valoare verbală din regentă.

Propoziția completivă indirectă poate determina și substantive nearticulate.

Exemplu: Ce friptură reușită,/ felicitări cui a pregătit-o!

Completiva indirectă răspunde la următoarele întrebări:

  • cui?
  • despre cine/ ce?
  • de cine?
  • cu cine/ ce?
  • la cine/ ce?
  • pentru cine/ ce?
  • împotriva cui?
  • asupra cui?

Propoziția completivă indirectă poate fi introdusă prin:

Conjuncție

Exemplu: Nu își amintește/ a plecat din cameră.

 Pronume sau adjective pronominal nehotărât sau relativ

Exemplu: Am răspuns/ oricui m-a întrebat.

 Adverb relativ (poate fi, sau nu, precedat de prepoziție)

Exemplu: Nu știa/ unde dorea să plece.

Reguli de punctuație

Când propoziția subordonată completivă indirectă se află înaintea regentei, se desparte de aceasta prin virgulă.

Exemplu: Să spun ceva cu sinceritate,/ mi-am dorit întotdeauna.

Când completiva indirectă se află după regentă, ea nu se desparte prin virgulă de aceasta.

Exemplu: Mă mir/ că ai ajuns atât de repede.

Propoziția subordonată completivă prepozițională

Propoziția subordonată completivă prepozițională îndeplinește funcția sintactică de complement prepozițional în cadrul unei fraze.

Completiva prepozițională răspunde la următoarele întrebări:

  • de ce?
  • de cine? 
  • la ce?
  • cu cine?
  • cu ce?
  • pe cine?

Regentul propoziției completive prepoziționale poate fi:

Verb

Exemplu: Băieții se gândesc/ cum să-și convingă părinții să-i lase la film.

Locuțiune verbală

Exemplu: Andrei și-a adus aminte/ care e codul PIN al cardului.

Adjectiv

Exemplu: Întotdeauna e nerăbdător/ să meargă la film.

Adverb

Exemplu: Se așază aproape/ de colegul pe care îl simpatizează.

Interjecție

Exemplu: E vai/ de cine lipsește.

Propoziția subordonată completivă prepozițională poate fi introdusă prin:

Pronume relativ precedat de o prepoziție

Exemplu: Nu s-a hotărât/ la ce să susțină Bacalaureatul.

Adjectiv pronominal relativ precedat de o prepoziție

Exemplu: Se bazează/ pe care coleg o să învețe.

Pronume nehotărât precedat de o prepoziție

Exemplu: Se bucură/ de orice primește.

Adjectiv pronominal nehotărât

Exemplu: Se înspăimântă/ de orice câine latră.

Conjuncții subordonatoare

Exemplu: Mă bucur/ că a început școala.

Adverbe relative

Exemplu: Mă gândesc/ încotro să merg.

Reguli de punctuație

În mod obișnuit, propoziția subordonată completivă prepozițională este plasată după regentă, iar în acest caz nu se desparte prin virgulă. 

Exemplu: E doritor/ să facă teme în plus.

Când completiva prepozițională este așezată înaintea regentei, se desparte de aceasta prin virgulă.

Exemplu: Despre cine a luat nota maximă,/ s-a vorbit și la televizor.